Robotul care nu se sperie de bombe

„Părinţii“ roboţelului - Mihai Băncişor și Ciprian Cărbunaru, alături de profesorul lor, Mircea Alexandru Dăbâcan

Doi studenţi clujeni au câştigat locul IV la concursul internaţional „Digilent Design 2011" cu prototipul unui robot care dezamorsează bombe.

Maşinăria cu roţi şi fire creată de Mihai Băncişor şi Ciprian Cărbunaru, doi studenţi de Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca ştie să dezamorseze bombe. Dacă o firmă s-ar arăta interesată (ceea ce nu s-a întâmplat încă), acest prototip ar putea fi folosit, după ce evident ar fi îmbunătăţit, şi la stins incendii şi manipulat substanţe toxice.

Originalitatea ideii au apreciat-o şi cei de la concursul intercontinental de inginerie „Digilent Design 2011", unde tinerii au obţinut locul IV şi care s-a desfăşurat, în această toamnă, la München. „Scopul acestui concurs este să-i ajute pe studenţi să-i verifice cunoştinţele deprinse la facultate într-un mod practic, să-şi dezvolte imaginaţia şi să obţină produse industriale care să fie folosite. Organizatorul competiţiei este Digilent Inc, o firmă din SUA înfiinţată în 2000", explică prof. dr. inginer Mircea Alexandru Dăbâcan de la Departamentul de Electronică Aplicată din cadrul UTCN, totodată şi general manager la „Digilent Ro" din Cluj (firmă ce furnizează materiale electronice).

Robot cât un copil de greu

Studenţii se află în anul IV la Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul UTCN.  „Nu ne aşteptam ca robotul făcut de noi să fie atât de apreciat", spune Ciprian Cărbunaru.

Dispozitivul, care nu a fost botezat, a fost construit şi testat în această primăvară în căminul studenţesc unde locuiesc cei doi şi prin parc. Are 7 kilograme şi poate fi manevrat printr-o telecomadă de la 50 de metri distanţă.

Povestea lui începe din decembrie anul trecut. Mihai Băncişor, 21 de ani, şi Ciprian Cărbunaru, 22 de ani, sunt nu numai colegi de grupă, ci şi prieteni. Locuiesc împreună şi au o pasiune pentru electronică. Când erau mici mereu meştereau câte ceva, desfăceau maşinuţe şi alte obiecte din casă, dar nu totdeauna reuşeau să le facă la loc. „L-am testat şi în cămin şi în parc. Lucram şi noaptea, ne stresam colegii de cameră", spune Mihai Băncişor.

Studenţii spun că au vrut să construiască un robot care să fie unul banal. „A fost ceva spontan. Am vrut să facem un robot care să arate bine şi să nu fie doar fire", mai zice studentul, care a construit, mai demult, şi roboţi care să participe la un concurs de sumo.

Are şi cameră de filmat

Pentru construcţia robotului premiat au depus mai întâi un proiect la firma „Digilent Ro" Cluj-Napoca, în care explicau ce au de gând să facă şi de ce materiale au nevoie şi pe care l-au numit „Bomb Disposal Robot".

„Digilent Ro oferă plăci electronice de dezvoltare care le permite studenţilor să facă o varietate de experimente. E interesant cum le folosesc studenţii. Firma oferă toate materialele pentru proiectele studenţilor pe care le consideră fezabile. Aşa a fost şi în cazul lui Mihai Băncişor şi Ciprian Cărbunaru. Ideea lor mi s-a părut interesantă", afirmă profesorul Dăbâcan.

Partea mai grea a construirii robotului a fost legată de motoare şi controlul lor. „După ce am asamblat robotul am scris programul care asigură funcţionarea lui. Implementam câte o funcţie şi verificam dacă merge. Dacă nu, o luam de la capăt", explică Băncişor.

Toate materialele folosite de tineri s-au ridicat la circa 500 de dolari. Jumătate din sumă au scos-o din buzunar. Studenţii nu au primit deocamdată vreo ofertă din partea vreunei firme, ci şi-au căutat ei la agenţi economici de profil din Cluj. Îşi doresc mult o carieră în domeniu, însă nu s-au hotărât dacă să rămână în ţară.

La concursul de la München, unde deplasarea, cazarea şi banii de buzunar i-au asigurat „Digilent Ro", fiecare student a câştigat câte 100 de dolari.

Cum funcţionează

Robotul se porneşte de la un buton şi are un braţ cu cinci motoraşe care este mişcat din telecomandă, de la distanţă. Braţul robotului are în vârf un cleşte cu care dezamorsează bomba. Mica maşinărie a fost în aşa fel construită încât să poată urca şi trepte de până la 18 centimentri. La Munchen, studenţii au folosit un balon drept bombă. Lângă balon era un fir cu un ac, iar robotul trebuia să împiedice ca acul să spargă balonul.

Pe telecomandă pe care se află un braţ asemănător cu cel de robot. Din acel braţ se controlează orice mişcare a robotului.