Reţetele anti-criză ale milionarilor clujeni

Circa 20 de oameni de afaceri şi specialişti au participat la Forbes Power Breakfast

Criza a fost declaşantă de lăcomie, însă  pentru depăşirea fenomenului este nevoie ca oamenii de afaceri să scape de frica de a investi. Acesta a fost unul dintre „remediile“ găsite de oamenii de afaceri şi specialiştii prezenţi ieri, la Cluj, la „Forbes Power Breakfast“.

Cum ieşim din criză? Aceasta a fost întrebarea la care au încercat să răspundă, ieri, la Cluj, în cadrul „Forbes Power Breakfast“, oameni de afaceri, bancheri, brokeri, avocaţi şi reprezentanţi ai mediului academic clujean.

„Dacă în urmă cu câţiva ani, criza a fost determinată de lăcomia oamenilor de afaceri, pentru a depăşi acum fenomenul este nevoie ca aceştia să scape de frica de a investi“, a susţinut Milena Nistorescu, partener al casei de avocatură Nistorescu, Şomlea şi Asociaţii. Afirmaţia a fost întărită de Iosif Pop, preşedintele fondului de investiţii Imofinance. „Trebuie să ne recăpătăm încrederea în investitori. E important să ne deschidem mintea. Bani sunt în piaţă, trebuie să ştim să-i atragem“. 

Criza de manageri

Printre modalităţile de ieşire amintite de invitaţii la Forbes Power Breakfast  din criză este educarea unor manageri de calitate. „Criza a dovedit că avem o mare problemă de manageri. Nu există oameni care să ştie să pună pe picioare o afacere şi să o aducă la profit. De aceea nu se investeşte. Dacă banii mulţi de la UE pentru resurse umane ar fi folosiţi pentru formarea de manageri ar fi excepţional. Când investesc într-un business mă interesează foarte mult managerul care administrează respectiva afacere. Trebuie create centre de afaceri pentru studenţi, unde să li se dea posibilitatea să pună în practică ce au învăţat“, a susţinut Iosif Pop. 

Ştefan Vuza, aflat pe locul I pe Cluj în Topul Forbes 500 miliardari, a confirmat ideea: „Problema nu sunt banii ci managerii. Trebuie să ne punem întrebarea: <<Dacă ar exista bani, România ar fi ca Japonia?>> Răspunsul este clar: <<NU>>, pentru că nu avem managerii lor. Elementelefundamentale ale unei afaceri sunt ideea, banii, managementul. Oricare dacă nu merge bine afacerea va avea de suferit“.

Intervenţia Guvernului

Alţi specialişti cred că importantă în depăşirea crizei este şi intervenţia Guvernului. „Problema nu o rezolvăm noi, micii întreprinzători. Salvarea din alte crize care au fost s-a făcut cu intervenţia Guvernului. Cum au trecut SUA de criza din 1936? Guvernul a investit în infrastructură masiv. Statul trebuie să intervină, însă statul român nu a făcut nimic“, a susţinut Ştefan Gadola, unul dintre proprietarii Energobit.

Ioan Aşchilean, directorul Grup 4 Instalaţii, a dat exemplul Germaniei. „Am fost zilele trecute în Albania. Acolo au pătruns foarte multe firme germane susţinute de Guvern, care a făcut un plan de expansiune. Eu nici nu l-am găsit pe ambasadorul României în Albania, deşi am anunţat că vin cu mult timp înainte. Eu am 2.800 de angajaţi şi am contracte la 30% din capacitatea de producţie. Va trebui să dau afară o mare parte din angajaţi“.  Acesta a mai arătat că multe firme au dat faliment din cază că nu şi-au primit banii de la stat. Iosif Pop a replicat: „Nu poţi să ceri ajutor de la un stat falit. Statul ar trebui măcar să creeze mecanisme de încurajare a intreprinzătorulor. De 7 ani, însă acest Guvern nu ştie decât să introducă taxe peste taxe.

Clujul, manget pentru oameni

Tiberiu Moisă, director executiv în cadrul Băncii Transilvania, a susţinut că oraşul trebuie să-şi păstreze atractivitatea faţă de populaţie. „Faptul că aici vin oameni  din alte judeţe alte ţării pentru a se stabili este un motor al economiei. Dacă în următorii 5 ani nu se schimbă nimic în Cluj se va pierde atractivitatea. Studneţii nu vor mai veni pe fondul unei importante scăderi demografice. Nu există un fir roşu în direcţia creşterii atractivităţii Clujului“, a explicat Moisă.

 Reţeta anti-criză a celui mai bogat clujean

Criza este o percepţie, conform lui Ştefan Vuza, cel mai bogat clujean conform Topului 500 miliardari realizat de Forbes: „Înainte de criză la 10 consumatori existau 10 producători. Acum, sunt 8 consumatori şi 10 producători. Cum rezolvăm problema? Doi producători trebuie să se reprofileze. După acest proces, trebuie repornite motoarele economiei. Elementul cheie aici este încrederea. Această încredere a investitorilor este <<omorâtă>> de modul în care presa prezintă numai ştiri negative. Investitorii sunt oameni înainte de a fi investitori şi au aceleaşi frici ca oricine altcineva“. Cu alte cuvinte, Vuza susţine că foarte importantă în depăşirea crizei este modul în care este prezentată realitatea în mass media.

Exerciţiu de încredere

Andrei Cionca, partener în cadrul Casei de Insolvenţă Transilvania, le-a dat posibilitatea oamenilor de afaceri prezenţi la eveniment să lase vorbele la o parte şi să acţioneze. El a anunţat că va înfiinţa un fond de investiţii. „Vedem foarte multe afaceri bune în Cluj şi în toată ţara care nu se concretizează din cauza faptului că nu sunt bani. Pe de altă parte, sunt foarte multe afaceri care au nevoie de capital pentru a fi repornite. În acest context, eu  încerc să pun bazele unui fond de investiţii. În piaţă sunt bani şi cred că dacă se vine cu un plan bun de afaceri putem găsi investitori“.  Iosif Pop, preşedintele IMOFINANCE, a susţinut, după ce a flat câteva detalii despre fondul de investiţii propus de Andrei Cionca. „Eu sunt dispus să vin cu o parte din bani pentru acest fond. Mi se pare o idee bună“.

Omul de afaceri a şi a vansat o cifră pe care o va investi în fond. Acesta a explicat, după eveniment, gestul său: „Problema oamenilor de afaceri din Cluj este că e foarte greu să-i aduci împreună. Am vrut să dau un mesaj în acest sens“. Mai circumspect a fost omul de afaceri Ştefan Vuza, aflat pe locul I pe Cluj în Topul Forbes 500 de miliardari, cu o avere de 130-140 de milioane de euro, a susţinut că iniţiative de genul înfiinţării unui fond de investiţii au nevoie de credibilitate. „Ce garanţii există că banii nu sunt investiţi prost? Eu aş investi în asemenea afacere, dar nu am garanţii. Cei care încep astfel de afaceri trebuie să aibă foarte mare credibilitate, mai ales, după ce în România, două fonduri de investiţii au dat faliment“.