Râşca, o ţară pentru regele cartof

Recolta slabă de anul trecut nu i-a speriat pe cultivatorii de cartofi din Râşca. Învinşi sau învingători ai unui an 2010 prost pentru cultura tradiţională din „Ţara Cartofului", râşcanii şi-au suflecat mânecile şi au reînceput munca în această primăvară.

Este puţin probabil ca Darwin să fi auzit vreodată de Râşca, o comună răsfirată în aerul tare al Apusenilor clujeni. Şi totuşi, părintele evoluţionismului şi râşcanii au ceva în comun: respectul pentru cartof. Dacă Darwin nota remarcabila aptitudine a cartofului de a se adapta în medii ostile, râşcanii au transformat această calitate a tuberculului într-un mod de viaţă. Şi aşa, au devenit printre cei mai apreciaţi cultivatori de cartofi din Transilvania, iar comuna lor şi împrejurimile au ajuns să poarte numele de Ţara Cartofului.

Mult după ce Darwin a ajuns oale şi ulcele, râşcanii se pot lăuda în continuare cu peste 500 de hectare cultivate cu cartofi, un festival dedicat acestei legume, dar şi cu peste 100 de feluri în care gospodinele gătesc cartoful. Nici mana cartofului, nici intemperiile, nici grindina, care a distrus peste o jumătate din suprafaţa cultivată cu cartofi anul trecut, nu i-au determinat să renunţe la ceea ce ştiu ei să facă cel mai bine: cultivarea cartofului.

Citeşte în săptămânalul ADS mai multe despre tradiţia de câteva secole a cultivării cartofului în Râşca, precum şi despre „viitorul european" al acestei legume, care se conturează prin interesul unor investitori interesaţi să dezvolte proiecte în comuna clujeană. Săptămânalul ADS poate fi găsit la toate chioşcurile de ziare.