Râşca, o ţară pentru regele cartof
0
Recolta slabă de anul trecut nu i-a speriat pe cultivatorii de cartofi din Râşca. Sau cel puţin nu şi pe cei care lucrează pe brânci, din primăvară până toamna târziu. Învinşi sau învingători ai unui an 2010 prost pentru cultura tradiţională din „Ţara Cartofului", râşcanii şi-au suflecat mânecile şi au reînceput munca în această primăvară.
Este puţin probabil ca Darwin să fi auzit vreodată de Râşca, o comună răsfirată în aerul tare al Apusenilor clujeni. Şi totuşi, părintele evoluţionismului şi râşcanii au ceva în comun: respectul pentru cartof. Dacă Darwin nota remarcabila aptitudine a cartofului de a se adapta în medii ostile, râşcanii au transformat această calitate a tuberculului într-un mod de viaţă. Şi aşa, au devenit printre cei mai apreciaţi cultivatori de cartofi din Transilvania, iar comuna lor şi împrejurimile au ajuns să poarte numele de Ţara Cartofului.
Mult după ce Darwin a ajuns oale şi ulcele, râşcanii se pot lăuda în continuare cu peste 500 de hectare cultivate cu cartofi, un festival dedicat acestei legume, dar şi cu peste 100 de feluri în care gospodinele gătesc cartoful. Nici mana cartofului, nici intemperiile, nici grindina, care a distrus peste o jumătate din suprafaţa cultivată cu cartofi anul trecut, nu i-au determinat să renunţe la ceea ce ştiu ei să facă cel mai bine: cultivarea cartofului.
Gândacul de Colorado nu zboară aşa de sus
Râşca a fost întemeiată în prima jumătate a secolului al XVII-lea şi se află la o altitudine de 1.000 de metri, în Munţii Gilăului. Cartofii au început să fie cultivaţi tot cam atunci. „Râşcanii au cultivat cartofi de pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. Mărturii care atestă acest fapt găsim în însemnările a doi preoţi: Ioan Condor şi Aurel Crainic", arată profesorul de limba română Ioan Vâtcă, acum pensionar, cel care a scris monografia comunei.
Solul nisipos, cu foarte mult humus, a fost propice pentru cultivarea cartofului, dar acesta nu a fost singurul atu al zonei. „Să nu uităm nici de altitudinea destul de mare la care se află comuna. Este o zonă ferită de dăunători - tocmai din cauza înălţimii şi a temperaturii uşor mai scăzute faţă de alte părţi ale judeţului. Aici, nu urcă gândacul de Colorado. Prin urmare, Râşca produce şi în prezent cartofii cei mai ecologici, deoarece culturile nu sunt tratate cu substanţe toxice", mai spune Ioan Vâtcă.
„Cartoful a scos Râşca din sărăcie"
Primarul comunei, Ioan Morar, spune că, la Râşca, nu există gospodărie în care să nu se cultive cartofi. „Asta aşa a fost de când s-au întemeiat satele comunei. Oamenii nu prea au ce altceva să lucreze, în afară de a cultiva pământul. Avem aproape 1.000 de familii în comună, cu toţii cultivă cartofi", precizează primarul. „Cartoful a scos Râşca din sărăcie", mărturiseşte acesta. „Chiar şi acum vine lume din multe alte judeţe pentru a cumpăra fie cartofi, fie seminţe. Ni s-a dus vestea. Cartofii de Râşca sunt gustoşi şi dulci. Mai funcţionează şi trocul. Sălăjeni, bistriţeni, maramureşeni aduc pe la noi făină de grâu şi de porumb, pe care le dau pe cartofi", adaugă primarul. Potrivit acestuia, cultivarea cartofului înseamnă 90-95 la sută din economia comunei Râşca.
2010: cartoful moare, dar nu se predă
Anul trecut a fost primul dintr-o serie de zeci de ani în care mai bine de jumătate din cultura de cartofi din a fost compromisă. „Anii trecuţi, nu mai ştiam ce să facem cu atâţia cartofi. I-am aruncat şi-n pădure, am dat şi la animale, am vândut cu tonele şi tot ne-au mai rămas. Toamna trecută a fost prima oară când mulţi oameni au ajuns să nu aibă ce recolta, să cumpere de la vecinii mai norocoşi cartofi", îşi aminteşte Maria Nistor, în vârstă de 75 de ani, care a muncit o viaţă întreagă câmpul. „A plouat mult, a dat gheaţa, a fost frig. Odată ce a intrat mana în cartof, nu s-a mai putut scoate. Cartofii au rămas în pământ", spune femeia.
„Noi am avut noroc, suntem mai la vale, avem terenuri într-un loc mai ferit. Copilul meu şi nora muncesc câmpul, au mai şi stropit împotriva manei", adaugă Maria Nistor. „Am reuşit de am strâns şi vândut vreo 50 de tone. Cu 2 - 2,5 lei kilogramul. E bine. Câmpul l-am muncit doar eu şi soţul. Ne-am cumpărat şi un tractor, şi semănătoare. Dacă îţi dai silinţa, merge treaba", se amestecă în vorbă şi nora bătrânei, Viorica Nistor.
Nici gospodarii mai puţin norocoşi nu s-au lăsat doborâţi de eşecul culturii de anul trecut. Este şi cazul familiei Gligan, care anul trecut abia dacă a reuşit să strângă cartofi pentru consumul propriu. Primăvara aceasta, Florica şi Ioan Gligan s-au pus pe treabă şi au semănat peste 70 de ari. „E treabă multă cu cartofii, dar ce altceva am putea lucra? La un hectar, investiţia de peste an ajunge la 10.000 de lei, bani pe care îi scoatem din vânzarea recoltei din urmă cu un an. Practic, rămânem, în anii buni, cu un profit de aproximativ 650 de lei, exact cât valorează subvenţia pe hectarul de teren şi de arătură", explică Ioan Gligan (45 de ani).
Directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Agricultură Cluj, Grigore Onaciu, are şi o explicaţie pentru dezastrul de anul trecut de la Râşca. „2010 a avut o primăvară capricioasă, cu variaţii foarte mari de temperatură, cu ploi abundente. Au scăpat doar culturile care au fost tratate din timp împotriva manei. În rest, vrejii de cartof s-au uscat prematur. Sperăm să nu se repete situaţia şi anul acesta", spune Onaciu.
Potrivit statisticilor întocmite de către Direcţia Judeţeană pentru Agricultură Cluj, în 2009 recolta medie pe hectar a fost în jur de 18.415 de kilograme de cartofi. Anul trecut însă recolta medie pe hectar s-a cifrat doar la 15.993de kilograme.
Viitor european
De Râşca au devenit interesaţi câţiva investitori, care au reuşit să acceseze şi fonduri europene, în valoare de peste 14 milioane de euro. Urmează să se amenajeze un depozit modern de cartofi, unde vor fi preluate recoltele oamenilor. „Acest proiect va aduce în jur de 80 de noi locuri de muncă. Proiectul încă nu a demarat, dar nici nu durează mult până va prinde contur", spune încrezător primarul comunei.
Pentru râşcani, suficienţi cartofi în pivniţă înseamnă siguranţa zilei de mâine. „Orăşenii au ajuns să spună, când vin să cumpere direct de la noi, că deja cartofii au ajuns un lux. Se vând prin pieţe şi cu 3-3,5 lei kilogramul. Niciodată nu am primit atâţia bani pe un kilogram de la cei care bat cale lungă până la Râşca, pentru a cumpăra de la porţile noastre cartofii: 2-2,5 lei pe kilogram. Şi aşa, pentru noi, cartofii înseamnă siguranţa că avem ce pune pe masă mâine", încheie Maria Nistor.
Superstiţii legate de cultivarea cartofului
Cartoful şi-a găsit locul până şi în superstiţiile sătenilor din Râşca. Credinţa populară spune că, pentru a nu da „mana" de la rodul câmpului, trebuie să aduci înapoi de la semănat câţiva cartofi. La fel, când vinzi ori dai cu împrumut cartofi, trebuie neapărat să arunci înapoi câţiva în locul de unde i-ai luat.
Festival dedicat cartofului
An de an, Festivalul Cartofului se desfăşoară în primul weekend din luna octombrie. „Este un bun prilej de promovare şi valorificare a cartofului de Râşca, ce a devenit un brand pentru judeţ. Pe lângă spectacole şi concerte, festivalul reprezintă ocazia potrivită pentru popularizarea unor soiuri autohtone şi tehnologii de cultură a cartofilor", este de părere Ioan Vâtcă. În zilele de sărbătoare, gospodinele satului se adună să gătească, în ceaune mari, tradiţionala tocăniţă de cartofi. „La noi, cartoful este mâncarea de bază. Putem găti cartoful în vreo 100 de feluri, dar tot tocăniţa - simplă sau cu carne - este cea mai bună. Iar la ceaun iese şi mai şi", spune Florica Abrudan, o râşcană în vârstă de 64 de ani.
Se încarcă comentariile...
