Schimbarea la faţă a României Ce cred istoricii şi sociologii despre regionalizare

Noul proiect ar împărţi ţara în opt „megastructuri“

Statul român a cunoscut, de la Unire şi până la proiectul Guvernului din acest an, patru forme de organizare teritorială, care i-au modificat semnificativ structura. Executivul pregăteşte o a cincea formă, care a stârnit deja nenumărate dezbateri. ADS va analiza pe toate feţele proiectul de reorganizare a României, de-a lungul unui proiect jurnalistic care va reuni experţi de marcă din cele mai diverse domenii.

Fiind vorba de o reorganizare care va influenţa viaţa de zi cu zi a fiecărui român, ADS iniţiează un proiect jurnalistic care îşi propune să analizeze pe toate feţele proiectul de regionalizare a României. În prima parte am dat cuvântul istoricilor şi sociologilor.

Mai multe variante

Preşedintele şi partidul de guvernământ au propus desfiinţarea actualelor judeţe şi crearea a opt mari regiuni cărora să li se spună tot judeţe, pentru a nu fi nevoe de modificarea Constituţiei, care nu prevede existenţa regiunilor. Opoziţia consideră că această reformă ar trebui făcută în perioada 2012-2016, şi a întocmit propriul proiect de reformă în care menţine judeţele în forma actuală şi adaugă un nou nivel administrativ: regiunea. La rândul său, UDMR doreşte o Românie cu 16 regiuni mai mici. Sub o formă sau alta, proiectul ar urma să ajungă în Parlament în această toamnă.

„Prea mare şocul"

Iniţiativa Guvernului nu este văzută cu ochi buni de istoricii clujeni. „Toate reformele de până acum, cea din 1925, 1938, 1950-1952 şi din 1968, au fost justificate. Acum nu văd niciun factor intern şi internaţional iminent, care să ne oblige la o astfel de reformă", afirmă academicianul clujean Ioan Aurel Pop. Acesta argumentează că desfiinţarea judeţului ca formă de organizare a statului nu e deloc o idee bună. „Să treci de la 41 de judeţe la opt este prea mare şocul. Schimbarea e foarte greu de înţeles pentru oameni şi opinia publică, iar viitoarele opt judeţe vor fi greu de guvernat", apreciază academicianul.

Judeţul are o tradiţie istorică, prima lui menţionare ca formă de organizare datează din secolul al XIV-lea, în sudul ţării, a precizat academicianul. „Ar putea păstra simbolic judeţul, ca formă. Să desfiinţezi o formă tradiţională de organizare este o jignire la adresa înaintaşilor care au creat-o", mai crede Ioan Aurel Pop.

„Nu ne putem juca cu creionul pe hârtie"

Academicianul mai spune că este foarte greu de găsit denumiri juste pentru cele opt „megajudeţe", deoarece acestea nu formează entităţi istorice. Un alt istoric clujean, Marius Bucur, profesor universitar specializat pe istorie contemporană, este de părere că, prin recent propusa organizare teritorială, se uită că în spatele întregii poveşti este totuşi o istorie - oameni, oraşe, memorie etc. „Nu ne putem juca cu creionul pe hârtie. Este vorba totuşi de oameni, locuri şi identităţi locale", subliniază Bucur.

„Ar trebui făcute dezbateri între mediile universitare, unde sunt mulţi specialişti pe numeroase domenii, între reprezentanţii Academiei Române şi ONG-urile de profil", a încheiat acesta.

Ce ne facem cu costurile psihologice?

Dacă istoricii consideră că judeţul nu ar trebui să dispară, sociologii susţin că trecutul e doar un simplu criteriu, nu unul fundamental. „Cred că, indiferent de reorganizare, identitatea locală rămâne, ea nu dispare", explică profesorul universitar  Petru Iluţ, expert în psihosociologie. Şi acesta este, însă, sceptic cu privire la reuşita proiectului Guvernului, dae din alte considerente: „Oamenii vor fi bulversaţi. Trebuie avute în vedere şi costurile psihologice, dar şi mentalul oamenilor". Astfel, pentru a împărţi ţara în regiuni cărora li se vor spune judeţe, sociologul opinează că este neapărată nevoie de scenarii şi studii de impact, care să arate ce variante de reorganizare ar puteai fi luate în calcul, care ar fi consecinţele pentru fiecare din variante, iar apoi, după ce se analizează toate acestea, să se aleagă forma potrivită de reorganizarea teritorial-administrativă. „Lumea trebuie pregătită din timp cu ceea ce se va întâmpla", subliniază sociologul.

„Improvizaţiile sunt foarte bune în relaţiile interumane, în show, în sex, dar nu în chestiuni serioase" , Petru Iluţ, sociolog

„Nu ne putem juca cu creionul pe hârtie. Este vorba totuşi de oameni, locuri şi identităţi locale", Marius Bucur, istoric

„Schimbarea e foarte greu de înţeles pentru oameni, iar viitoarele opt judeţe vor fi greu de guvernat", Acad. Ioan Aurel Pop, istoric

Cele patru Românii de după 1918

1925 - 71 de judeţe

Prima organizare a României după Unirea din 1918 a fost făcută în 1925, pentru a uniformiza formele de organizare din Vechiul Regat, Transilvania, Bucovina şi Basarabia. Acest lucru l-a făcut prin legea unificării administrative din 1925 care împărţea statul în 71 de judeţe, iar judeţele în comune urbane şi comune rurale. În această formulă de organizare, Clujul, Turda şi Dejul erau capitale de judeţ.

1938 - 10 ţinuturi

În februarie 1938, Carol al II-lea instaurează dictatura, deci schimbă forma de guvernământ. El a împărţit ţara în 10 ţinuturi.„Nu le-a spus regiuni pentru a nu alimenta anumite tendinţe centrifuge şi anumite angoase legate de regionalizare", afirmă istoricul Marius Bucur. Clujul a fost desemnat capitala Ţinutului Crişuri.

1950/1952  - 28 de regiuni sovietice

Gheorghe Gheorghiu-Dej a împărţit România în 12 regiuni, apoi în 16. Potrivit istoricilor, acestea nu aveau nicio legătură cu tradiţia şi identităţile locale, ci erau expresia clară a influenţei modelului sovietic. Clujul a funcţionat ca şi capitală a regiunii cu acelaşi nume.

1968 - 38 de judeţe

Ceauşescu a introdus, din nou, judeţul ca formă de organizare administrativ-teritorială, iniţial 38, ulterior 40, plus municipiul Bucureşti. În 1968 se împlineau 50 de ani de la Marea Unire. „Reintroducerea judeţelor poate fi văzută ca o răzbunare a lui Ceauşescu pe internaţionaliştii de la Moscova", spune I. A. Pop. Clujul a devenit capitala judeţului cu acelaşi nume.

Participă la dezbaterea ADS

Scrie-ne ce părere ai despre reorganizarea administrativă a ţării pe cluj@adevarul.ro, sau comentează pe pagina de web: cluj.adevarul.ro sau de Facebook: www.facebook.com/adevarulcluj.

Citeşte în numărul următor al ADS cum privesc reorganizarea ţării experţii în administraţie publică şi fonduri europene