Cluj: Mihai Puşcaş, pe urmele profesorului Borza

Tânărul biolog ştie tot ce „mişcă” în Muzeul Botanic din Cluj, dar şi cum ar fi arătat Cluj, dacă nu ar fi fost oamenii care-l locuiesc.

Vara şi-o pierde în munţi, unde încearcă să răspundă la o sumedenie de întrebări de ecologie şi biogeografie alpină, domeniu în care are şi două doctorate: unul la Cluj, iar celălalt la Universitatea Grenoble din Franţa.

O vară întreagă în munţi, în aer liber, pare slujba ideală, însă nu e chiar aşa. „Cercetez plantele ce se află la peste două mii de metri altitudine, iar o expediţie constă în traversarea punct cu punct a mai multor versanţi”, ne-a povestit biologul.

Acesta se confruntă nu doar cu dificultatea traseelor montane, ci şi cu alte riscuri alpine. „Nu îmi plac deloc furtunile. E foarte ciudat să vezi o furtună sub tine şi nu să te uiţi la ea undeva sus, aşa cum suntem obişnuiţi. E înfricoşător când trâzneşte lângă tine, pentru că, de fapt, te afli în nori”, a mai spus Mihai Puşcaş.

A ajuns, astfel, să cunoască foarte bine Munţii Carpaţi, precum şi Munţii Pirinei.

Indiferent de riscuri, adoră ceea ce face. Este responsabil de Muzeul Botanic din cadrul Grădinii Botanice „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca. De asemenea, i-a fost încredinţată şi o bucată din raiul verde din centrul grădinii, aici ocupându-se de sectorul în care este reprezentată flora şi fauna caracteristică ţării noastre.

A intrat prima dată în herbarul muzeului în vremea când şi-a dat lucrarea de licenţă, urmând ca în anul 2000 să devină angajat al instituţiei.

Decepţionat de influenţa omului în natură

Nu poţi fi un bun biolog şi cercetător fără să cunoşti mai multă sau mai puţină istorie. Cercetând plantele şi trecutul lor, Mihai Puşcaş îşi poate imagina cum ar arăta zona în care trăim fără populaţie. „Clujul ar fi o pădure imensă acum. Una formată din fag şi gorun”, ne-a povestit acesta.

Potrivit biologului, nu e natural şi normal ca dealurile pe care le vedem cu toţii în jur să devină păşuni la intervenţia omului, de-a lungul timpului. De asemenea, flora Clujului e foarte bogată, peste o mie de specii rare şi interesante găsindu-se aici. Acestea sunt influenţate, însă, în mod negativ de haosul urbanistic din Cluj, potrivit lui Mihai. Acesta estimează că în zece ani se va distruge o mare parte din flora specifică zonei.

Tânărul este decepţionat de lucrurile ce influenţează natura în zilele noastre. „În România, marile dezastre noi le producem. Acum zece ani mergeam cu plăcere în Făget, dar am renunţat să mai merg, deoarece e plin de gunoaie”, a încheiat acesta.

Ai un loc preferat în care să îţi petreci timpul liber?

Nu îmi plac locurile în care merg oamenii, iar acolo unde nu ajung românii e super. La noi s-a dezvoltat foarte mult moda ATV-urilor, iar apele sunt pline de PET-uri.

Ai grijă de cel mai mare herbar din ţară. Descrie-ne puţin ce înseamnă asta.

Herbarul reprezintă o bază de date a florei şi reprezintă un tezaur naţional. Este cel mai mare din ţară şi unul din cele mai importante din Europa de Est, fiind construit prin munca a mii de biologi şi cercetători în sute de ani.

ce-i place
Este pasionat de poveştile din spatele plantelor şi mai ales de istoria celor ce sunt păstrate în herbarul muzeului. De asemenea, îi mai plac satele din Transilvania, care s-au conservat foarte bine de-a lungul timpului.

ce nu-i place
„Nu-mi plac burtoşii pe ATV-uri”, a afirmat Mihai. De asemenea, tânărul este decepţionat de faptul că românii nu ştiu să păstreze natura aşa cum este ea, devorând totul în calea lor. „Noroc cu Munţii Bucegi, care sunt mai abrupţi şi mai inaccesibili. Aici nu poate ajunge oricine”, a mai spus biologul.

profil
Născut în 1974, la Cugir, judeţul Alba
Studii: Două doctorate în biologie, unul la Cluj, celălalt în Franţa
Profesie: biolog specialist
Stare civilă: necăsătorit