Protest la un an de la „evacuarea de pe Coastei“
0
Peste o sută de romi evacuaţi de pe strada Coastei au protestat împotriva condiţiilor mizere în care trăiesc. Reprezentanţii Primăriei spun că nu există nicio reclamaţie.
Peste o sută de romi evacuaţi de pe strada Coastei au protestat, ieri, în centrul oraşului, împotriva condiţiilor mizere în care trăiesc. Linda Claudia Greta (29 ani) are trei copii, de trei, şase şi nouă ani. Locuieşte alături de tatăl copiilor, dar fără să fie căsătorită cu el, şi se descurcă din aproximativ 1.200 de lei pe lună. Din aceşti bani, circa 300 de lei îi costă cheltuielile la întreţinere. „Trăim de pe-o zi pe alta. Aseară (duminică seara, n.r.) i-am tuns eu pe băieţi, că n-am avut bani să-i duc la frizerie. Merg la cumpărături o dată pe săptămână şi drămuiesc totul încât să am ce le da de mâncare copiilor", spune femeia. Aceasta a protestat alături de doi dintre copiii ei în speranţa că cineva le va da o mână de ajutor şi vor fi mutaţi în locuinţe decente. Cel mai mic copil, Cosmin, are trei ani şi spune că vrea înapoi în oraş. „Avea doi ani când ne-au evacuat, au venit la 5 dimineaţa şi eu stăteam în casă cu cel mic. Atunci arătau la televizor că noi nu vrem să ne mutăm în locuinţele decente din Pata Rât, dar nu e nimic decent. Ca să te speli ai nevoie de apă caldă, acolo e numai apă rece", spune Claudia Greta.
Romilor le e frică de „băştinaşii" din Pata Rât
Pe lângă condiţiile precare, romii evacuaţi susţin că sunt ameninţaţi şi agresaţi de cei din Pata Rât. „Dacă nu le aşteptăm pe fete seara, când vin de la şcoală, riscăm să le bată sau să le violeze ţiganii de la rampa de gunoi", spune Petru Greta, liderul romilor evacuaţi de pe strada Coastei.
La rândul ei, Claudia Greta spune că ea a fost bătută într-o seară. „Am mers până la magazin, nu departe de casă şi au aruncat cu pietre după mine. Eu ştiu că sunt probleme cu ţiganiii şi că ne fac de ruşine, dar noi nu suntem aşa, noi am trăit în oraş, suntem curaţi şi nu furăm, nu dăm în cap".
Suntem săraci lipiţi pământului
Totodată, Claudia Greta spune că niciodată nu au fost bogaţi, dar în prezent trăiesc la limita subzistenţei din cauza mutării forţate. „N-am avut noi foarte multe lucruri, dar în timpul mutării toate s-au stricat. Noi am locuit câte 15-20 de ani pe Coastei, eu am terminat liceul, tot ce am avut s-a stricat. Aveam o plasmă, 15 milioane am dat pe ea, s-a spart în tractorul care ne-a dus lucrurile. Acum o ţin pe dulap, până am bani să o repar", povesteşte femeia. Aceleaşi probleme le au majoritatea romilor evacuaţi, iar mobilierul ce nu s-a deteriorat în timpul mutării e afectat de igrasie. „Am dat cu tot felul de substanţe, dar igrasia continuă să apară. Ni s-au îmbolnăvit copiii, nu ştim ce să mai facem", conchide Petru Greta.
Ce spune Primăria
Condiţiile în care trăiesc romii evacuaţi de pe Coastei a ajuns până la Comisia Europeană. În iunie un comisar european a vizitat locuinţele romilor din Pata Rât. „Noi nu avem nicio reclamaţie înregistrată, toţi şi-au semnat contractele de închiriere şi îşi plătesc chiria. După vizita comisarului european pentru drepturile omului s-a arătat că locuinţele respective întrunesc condiţiile necesare, din punctul nostru de vedere le-am dat imobile noi, iar cei care doresc pot să-şi depună dosar pentru o locuinţă socială clasică sau să apeleze la piaţa liberă", a declarat Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei.
Evacuarea de pe Coastei
În decembrie 2010, 56 de familii care locuiau în casele improvizate pe strada Coastei au fost mutate forțat în locuințele sociale construite de Primăria Cluj-Napoca lângă groapa de gunoi de la Pata Rât. Terenul care aparţinea municipalităţii a fost închiriat mai multor familii de romi, care şi-au făcut case pe acesta. Primăria a eliberat terenul anul trecut, anunţând expirarea contractelor de închiriere, pentru Mitropolia Clujului, care va ridica acolo un campus universitar.