Prodecan UBB Cluj: Segregarea în învăţământul universitar nu reprezintă o soluţie pe termen lung

UBB

Prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Politice a UBB Cluj-Napoca, Salat Levente, susţine că scindarea în învăţământul universitar, în facultăţi separate - cu predare în limba română şi respectiv maghiară - , nu este o soluţie pe termen lung, o astfel de segregare având efecte nedorite pentru maghiari.

Salat Levente, prodecan la Facultatea de Ştiinţe Politice de la Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, a prezentat, joi, la o dezbatere despre bilingvism în sistemul de învăţământ superior, organizată la Târgu Mureş, un material referitor la universităţile destinate minorităţilor din toate regiunile lumii, potrivit Mediafax.

În finalul expunerii, Salat a spus că scindarea în învăţământul universitar, în facultăţi separate - cu predare în limba română, respectiv maghiară - nu este o soluţie pe termen lung, deoarece o astfel de segregare va avea efecte nedorite pentru maghiari. "Scindarea pare o soluţie uşoară, dar pe termen lung va genera probleme mai multe. N-avem alternativă decât calea de coexistenţă, în instituţii în care să ne acceptăm reciproc. Altfel, cei care se retrag în instituţii segregate pierd. (...) Putem să fim foarte combativi, dar ce obţinem în fond e contraproductiv. Segregarea nu serveşte interesele comunităţii maghiare pe termen lung", a spus Salat. La aceeaşi ezbatere, Florin Buciu, cancelar al Senatului UMF Târgu Mureş, a afirmat că limba maghiară este prezentă în universitate - la admitere, cursuri, examinare, activităţi studenţeşti şi ştiinţifice, iar în Carta UMF este prevăzut caracterul multicultural al acesteia, adăugând, însă, că "o segregare ar însemna ca 800 - 1.000 de studenţi maghiari să fie lăsaţi pe drumuri, neacoperiţi de criteriile ARACIS".

Potrivit lui Buciu, multe catedre nu sunt acoperite cu un număr corespunzător de cadre didactice maghiare, existând, totodată, "un hiatus" de cadre didactice universitare de nivel intermediar - şefi de lucrări sau conferenţiari -, iar criteriile ARACIS prevăd, printre altele, existenţa unui cadru universitar la cinci studenţi. În prezent, la UMF Târgu Mureş sunt 1.840 de studenţi maghiari şi doar 120 de cadre didactice maghiare. Chiar şi cu o corecţie acceptată de 30 la sută, numărul de cadre didactice maghiare ar justifica şcolarizarea a circa 800 de studenţi, într-o facultate separată, din totalul de 1.840.

Liga Pro Europa a organizat joi, cu sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice, o dezbatere cu tema "Practicarea bilingvismului în sistemul de învăţământ superior", la care au participat reprezentanţi de la majoritatea universităţilor de stat şi private din Târgu Mureş şi în cadrul căreia a fost abordată şi tema "Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu-Mureş - o universitate multiculturală şi multilingvă?. Beneficii şi provocări".

Guvernul Ungureanu decisese înfiinţarea unei noi facultăţi în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş, însă aplicarea deciziei a fost suspendată, în 4 mai, în urma unei decizii a Curţii de Apel Târgu Mureş, care a admis o solicitare în acest sens formulată de conducerea UMF. Vicepremierul de atunci Marko Bela (UDMR) declara că Executivul trebuie să atace sentinţa Curţii de Apel Târgu Mureş, el susţinând că instanţa a făcut "un abuz". Guvernul Ungureanu a atacat cu recurs sentinţa de suspendare. Guvernul Ponta a decis, însă, să retragă recursul formulat de fostul Executiv.