Primul acoperiş viu a răsărit pe strada Bariţiu

Acoperişul cu iarbă pe el îşi face timid apariţia şi în Cluj-Napoca. Practică obişnuită în Occident, acoperişul „viu” răsare şi la Cluj. Arpad Rostaş a pus în inima Transilvaniei prima sămânţă. El a realizat un acoperiş de iarbă, cu care speră să împrospăteze cartierele gri ale oraşului.

De câteva zile, pe acoperişul centralei termice de la Facultatea de Construcţii au fost întinşi câţiva metri pătraţi de iarbă. Este primul acoperiş verde din Cluj şi printre puţinele din ţară. Cei care l-au instalat sunt doi clujeni, deschizători de drumuri într-un domeniu complet nou pentru România.
Soţii Rostas sunt ingineri mecanici. În urmă cu un an şi jumătate au început lucrul la matriţa care astăzi plămădeşte „ţigle vii”. „Ideea mi-a venit în urma unor poveşti purtate cu un prieten care s-a întors din Toronto (Canada - n.r.) şi care avea de gând să înceapă aici o astfel de afacere”, povesteşte Arpad.

Ca un „Lego”

Sistemul pe care l-a dezvoltat inginerul clujean în atelierul lui de lângă gară este ca un joc „Lego”. El a făcut un model de cutii din material plastic, rezistent, care se pot conecta între ele. În ele este pus apoi pământul, gata însămânţat cu iarbă. Se adaugă şi un îngrăşământ care absoarbe şi păstrează apa. Un metru pătrat de acoperiş verde astfel obţinut costă 28 de euro metrul pătrat.

„Noutatea este că întreg acoperişul e făcut din module. Acoperişuri vii se văd în multe locuri în lume. Însă multe din sistemele de acolo nu pot fi aplicate aici”, explică Arpad. Are câţiva metri pătraţi de acoperiş viu puşi în spatele atelierului. Acolo testează cum se comportă acesta în diverse condiţii ale vremii. „Am avut mari emoţii în primăvară. A nins pe ele, a îngheţat. Au trecut prin temperaturi de minus 20 de grade. Dar în martie au încolţit. Am fost tare bucuroşi”, povesteşte soţia lui Arpad, Monica.

Materialul folosit pentru realizarea recipientelor este polietilena.  Stratul se aşează pe hidroizolaţia blocului. Se ancorează pe margini. Se întreţine ca oricare alt gazon:  o dată la câteva săptămâni trebuie tuns, din când în când trebuie udat.

„E un lucru original, şi e în faza de brevetare. Mai repede nu am putut să o facem, pentru că ne e foarte greu să strângem 200 de milioane (lei vechi n.r.)”. Au reuşit, în schimb, să încheie o colaborare cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, aceasta angajându-se să susţină proiectul.
 
Parteneriat cu Facultatea de Construcţii

„Facultatea de Construcţii ne va ajuta cu diverse studii şi analize care ne vor permite să punem în practică proiectul”, a spus Arpad. De altfel, pe acoperişul centralei termice de la Facultatea de Construcţii de pe strada George Bariţiu, au fost întinşi câţiva metri pătraţi de acoperiş verde. Cei doi îşi închipuie un Cluj în care, cu timpul, se pot amenaja părculeţe pe clădiri, cum au văzut în fotografiile cu primăria din Chicago sau ale unor companii din Canada. „Pentru astfel de lucruri, însă, clădirea trebuie să aibă din proiectare prevăzut un părculeţ sau spaţiu verde pe acoperiş. Asta din cauza greutăţii suplimentare. Deocamdată la noi se va putea merge la un picnic sau la plajă, la iarbă verde, pe acoperiş”, spune inginerul.

Ţări cu tradiţie

Mai multe ţări europene, printre care şi Germania, Elveţia, Olanda, Austria sau Ungaria, au politici de promovare a instalării acoperişurilor „vii”. În unele oraşe din Austria investitorilor li se dau fonduri pentru a instala astfel de sisteme încă din anii '80. Elveţia este ţara europeană cu cea mai lungă tradiţie în domeniu, primele acoperişuri verzi datând din 1914.

În un an de teste

Specialiştii spun că acoperişul verde trebuie încă să mai fie testat. „Acoperişul, aşa cum a fost el conceput de către domnul Rostas s-a comportat foarte bine până acum. Este uşor de întreţinut şi de manipulat. Rămâne să vedem cum se comportă în timp, motiv pentru care am hotărât o perioadă de testare de un an”, a declarat asistentul universitar Dumitru Moldovan de la Universitatea Tehnică.