Primăria Huedin pune tunul pe turnuleţele ţiganilor

În Huedin au fost ridicate în ultimii ani o sută de palate cu turnuleţe.

Primarul din Huedin vrea să interzică turnuleţele de pe palatele ţiganilor şi să îi oblige pe cei care le-au construit să le dărâme.

Primarul oraşului Huedin, Mircea Moroşan, a început demersurile pentru demolarea construcţiilor ilegale ale ţiganilor din localitate, ajunşi celebri pe plan european, după ce BBC a difuzat un reportaj despre felul în care unii dintre ei fac bani, cerşind în Marea Britanie. „Avem deja un proces pe rol prin care cerem respectarea autorizaţiei de construcţie emise de Primărie. Sunt convins că vom câştiga, iar turnuleţele de pe casa în cauză vor fi demolate", a declarat Mircea Moroşan. El spune că vor urma şi alte procese asemănătoare pentru că majoritatea palatelor au fost ridicate fără respectarea autorizaţiilor. „Ei vin la noi cu proiecte făcute bine, de arhitecţi renumiţi, dar nu le respectă. Niciunul dintre proiecte nu are autorizaţie pentru aceste turnuleţe", mai spune primarul.

Mircea Moroşan susţine că va încerca anul viitor, când trebuie refăcut Planul Urbanistic General al oraşului, să interzică total astfel de construcţii. „Trebuie să vorbesc cu arhitecţi, cu cei de la Inspecţia în Construcţii să văd cum se pott interzice turnuleţele", spune primarul.

Strategie pentru impozite mai mici

Potrivit autorităţilor locale din Huedin, majoritatea palatelor construite în oraş de ţigani nu sunt terminate. Primarul spune că ţiganii recurg la această strategie pentru a plăti impozite mai mici. „Pentru clădirile în roşu, impozitul este mai mic cu circa 20%. Nu sunt sume mari, dar lor le place să nu plătească. Sunt obişnuiţi să primească ajutoare, nu să dea bani la stat", explică Mircea Moroşan, care spune că impozitul anual pentru un astfel de palat se ridică la circa 300 de lei. Singura soluţie pentru autorităţile locale este să îi amendeze şi apoi să îi acţioneze în instanţă pe proprietarii imobilelor nefinalizate.

Jumătate dintre persoanele fizice din Huedin cu restanţe la plata impozitelor şi taxelor locale sunt de etnie romă, spune edilul. Până la mijlocul lunii octombrie, autorităţile au colectat doar 52% din impozitele pe care le datorează cetăţenii şi firmele din oraş. „Sunt sume mici, dar importante pentru noi, dacă ne gândim că suma totală pe care trebuie să o încasăm anual ajunge la 70 de miliarde de lei vechi", susţine primarul Mircea Moroşan.

„Acoperişul e pălăria casei"

Prim-vicepreşedintele Partidei Romilor Cluj, Aurel Pascu, susţine că acoperişurile cu turnuleţe fac parte din tradiţia şi cultura ţiganilor, iar interzicerea lor ar fi un act de discriminare. „Bărbaţii romi poartă pălării ca să fie recunoscuţi ca fiind parte a etniei. Se spune că dacă n-ai pălărie mare nu eşti ţigan. Ei bine, acoperişul e pălăria casei", a declarat Aurel Pascu. El crede că primarul nu îi poate împiedica pe oameni să îşi construiască locuinţele aşa cum îşi doresc şi spune că va sesiza Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării dacă o decizie de interzicere a turnuleţelor va trece de Consiliul local.