Stiri din Cluj-Napoca

Prea săraci pentru banii Europei

4 mai 2010, 07:12 |  Autor: Bianca Pădurean | 

Cuvinte cheie: Cluj, Adevarul, fonduri structurale, credit,

Fermierii clujeni se plâng că actualele condiţii de creditare îi aduc la sapă de lemn

Cluj

Fermierii clujeni se plâng că actualele condiţii de creditare îi aduc la sapă de lemn

 

Doi fermieri clujeni şi-au retras dosarele prin care cereau finanţări europene. Agricultorii nu au primit credite de la bănci pentru a putea asigura cofinanţarea proiectelor europene, din fonduri structurale.

Cei doi ferimieri clujeni care au renunţat la dosarele prin care cereau bani europeni sunt din Cătina şi Ţaga. Iosif  Balla, agricultor din Ţaga, ar fi dorit să cultive pe 300 de hectare de teren păioase şi porumb. A cerut de la UE aproape 1,5 milioane de lei. El spune că a renunţat la cererea de finanţare după jumătate de an de alergat de la o bancă la alta, după un credit, pentru cofinanţare.

„Proiectul meu a murit din faşă. Am fost la patru bănci. Mi-au spus că e recesiune, că să mai aştept, când au auzit că îmi trebuie banii pentru agricultură. Practic, m-au refuzat politicos înainte să le zic în amănunt ce vreau să fac cu banii. Le-am cerut în scris motivul refuzului. N-au vrut să mi-l dea“, povesteşte experienţa lui cu băncile din judeţul Cluj, Iosif  Balla.

Dobândă de 25%

Ioan Gecan din Cătina a dorit să-şi cumpere un tractor performant cu toate atelajele necesare, pentru a putea produce hrană pentru cele 10 vaci pe care le are în ferma sa de 50 de hectare. Ar fi avut nevoie de 3,7 milioane de lei. Aşa că şi-a întocmit şi el dosar pentru accesarea de fonduri europene, apoi alte câteva dosare pentru fiecare bancă în parte căreia i s-a adresat pentru un credit.

„Numai hârtiile şi drumurile pe la bănci m-au costat 18.000 de lei. Când mi-au zis că dobânda va fi de 25 la sută, mi-am făcut un calcul: doar să plătesc dobânda într-un an ar fi trebuit să dau 120.000 de lei. Cine vrea să ia bani europeni, rămâne sărac. De unde atâţia bani?“, se întreabă Ioan Gecan.

Schema de finanţare

Pentru a primi bani pentru agicultură, solicitantul trebuie să asigure jumătate din suma cerută. „Din partea de 50% de cofinanţare, fermierii trebuie să dea 80%, iar restul de 20% pot fi garanţii constituite din utilaje sau construcţii“, precizează Grigore Onaciu, directorul Direcţiei Agricole Cluj.

De abia săptămâna aceasta fermierii vor fi puşi faţă în faţă cu reprezentanţii a 17 bănci, în prezenţa a doi secretari de stat de la Ministerul Agricuturii şi de la Dezvoltare Rurală, pentru a negocia credite în condiţii avantajoase, garantate de stat, de data aceasta, prin Fondul de Garantare al Creditului Agricol. „Cei care şi-au retras dosarele s-au grăbit un pic“, este de părere directorul Direcţiei Agricole.

În judeţul Cluj, 26 de fermieri şi-au depus până acum dosare de finanţare. Dintre aceştia, doar patru şi-au finalizat proiectele, iar doi s-au retras. Ceilalţi 20 aşteaptă să vadă rezultatul întâlnirii de miercuri, de la Prefectura Cluj, dintre reprezentanţii băncilor şi cei ai ministerelor.

Introdu codul de mai jos:


* click pe imagine pentru reincarcare daca nu intelegi scrisul.



Trimite Anuleaza
TRIMITE
0 comentarii
 
     


    Mălin Bot

    Decizia de a pedala pe extremismul naţionalist, pentru a aduna voturi la alegerile locale din Odorheiu Secuiesc, plasează Partidul Civic Maghiar (PCM) în categoria partidelor-măscărici. Continuare

    Adevarul on Facebook

    Poticnelile Guvernului Ponta

    Ovidiu Nahoi

    De oriunde ar veni, uninominalul are aceleași probleme.

    România – duşmanul de serviciu

    Ion Cristoiu

    Român e, atât pentru scriitor, cât şi pentru redactor, tot ceea ce poate fi opus termenului de sovietic.

    Grăjdanul lui Ponta, Grăjdanul lui Năstase

    Grigore Cartianu

    Au trecut şase zile de când Constantin Adrian Balaban Grăjdan a folosit Guvernul pe post de maşină de spălat a chiloţilor penali ai lui Adrian Năstase.

    Preţul benzinei, umflat cu pompa

    Ovidiu Marincea

    Avem nevoie de bani la buget pentru că tocmai ne-am propus să-l ciuruim cu nişte creşteri salariale, nişte bani la pensionari... De unde îi luăm? Păi din taxe! Bun, să suprataxăm ceva! Aşa par să gândească guvernanţii, oricare ar fi ei, de 20 de ani.

    Politicienii care este

    Grigore Cartianu

    Acest articol n-ar fi existat dacă urechile autorului său n-ar fi biciuite, seară de seară, de un cuvânt folosit de politicieni precum bisturiul chirurgical de către ţapinari: „datorită“.

     
    anuntexpres.ro - widget 5 articole