Cluj: Paradisul pescarilor de pe Valea Fizeşului (GALERIE FOTO)
0
În fiecare săptămână, „Adevărul de Seară” vă recomandă zone deosebite din judeţ, unde merită să vă petreceţi câteva zile de concediu. Astăzi vă propunem Valea Fizeşului.
Pentru pasionaţii de pescuit, salba de 12 lacuri de pe Valea Fizeşului, de la Gherla la Cămăraş, pe o lungime de peste 30 de km este una din cele mai interesante opţiuni. Judeţul Cluj este acoperit de numeroase lacuri, dar aici sunt cele mai multe, în cascadă, pe firul aceluiaşi pârâu. Vegetaţia bogată în stuf şi păsările rare dau impresia unei rezervaţii naturale.
În anii 60, pe terenurile confiscate de comunişti aici au fost amenajate diguri care au format acumulările de apă pentru piscicultură. Producţia de peşte aproviziona nu doar piaţa locală, ci furniza materie inclusiv pentru export.
Problemele au început după Revoluţie, când revendicările localnicilor s-au lovit de intenţia statului de a păstra acumulările piscicole intacte. Conflictul s-a repercutat asupra pescarilor, care au descoperit fie mai mulţi taxatori pe acelaşi lac, fie mai puţini peşti. Lucrurile sunt în curs de stabilizare, iar acum se poate pescui pe toate lacurile.
Peştii mari aruncaţi înapoi în lac
Primul lac din amonte, dispre Cămăraş spre Gherla, este recomandat de taximetristul clujean Alin Gabriel Mureşan. El a încercat mai multe lacuri din zonă, dar aici a avut mai mult noroc. Este şi taxa mai mare - 50 de lei pe zi. În schimb, a prins o plasă de caraşi. Mai jos, pe lacul următor nu a avut prea multă şansă.
Ioan Conţ, administratorul lacului Sfântul Florian, susţine că populează în fiecare an cu crap, şalău, ştiucă şi cteno. Totuşi, în spiritul legii pescuitului sportiv, ideea nu este de a recolta mult, ci de agrement. Astfel, sunt recomandate anumite dimensiuni la recoltat, pentru protejarea puietului sau al peştilor de mari dimensiuni, administratorii solicitând în unele cazuri aruncarea peştilor capturaţi înapoi în apă.
Problemele juridice au întârziat cu aproape două decenii dezvoltarea zonei. Totuşi, în ultimii ani, peisajul s-a schimbat semnificativ, atât în zona lacurilor, cât şi a infrastructurii. Pâlcurile de stufăriş au favorizat apariţia unor specii de păsări rare, peisajul semănând în unele cazuri cu cele din Delta Dunării.
Lacul Râioasa din satul Legii oferă şansa de a vedea chiar şi egreta cu cap alb. Au apărut pensiuni în zonă, drumul judeţean este reabilitat recent, iar administratorii lacurilor încearcă să ofere pescarilor posibilitatea de a-şi servi masa şi a-şi prăji prada chiar la faţa locului.
Turbine eoliene, cazane de ţuică şi curcubeu artificial
În afara pescuitului se mai pot desfăşura şi alte activităţi turistice pe Valea Fizeşului. În comuna Ţaga este fabrica de produse lactate, care dispune de o peşteră renumită, unică în ţară, unde se depozitează brânză de Năsal.
Peste câteva dealuri, spre nord, poate fi văzut primul câmp de turbine eoliene din judeţ, montate în comuna Sânmărtin de o firmă din Bistriţa. Peste alte câteva dealuri, însă în partea opusă, turiştii pot admira ansamblul monumental de la Tăuşeni, al artistului plastic Lucian Chira.
Nu departe este fondul de vânătoare de la Bărăi, unul din cele mai căutate de demnitari. Spre dealurile de la limita estică a judeţului, spre Sărmaş, un cimitir cu câteva zeci de cruci aminteşte de Holocaust.
Pentru pasionaţii de obiecte şi cazane de alamă, una din şatrele ţigăneşti nomade din judeţul Galaţi poate fi întâlnită în aceste zile, în corturile instalate chiar în centrul localităţii Geaca.
CITEŞTE TOATE ŞTIRILE DIN CLUJ
Se încarcă comentariile...
