PORTRET / Eva Starmuller este profesoara care cântă la lut

După patru ani în care a predat pianul la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda", Eva şi-a dat demisia şi s-a înscris, apoi, la cursurile de Ceramică ale aceleiaşi şcoli.

Viaţa Evei s-a legat de muzică încă din timpul grădiniţei. „Ai mei m-au înscris la o grădiniţă în care se făcea şi muzică, iar din clasa a III-a am urmat Liceul de Muzică din Cluj", îşi începe povestea Eva Starmuller. „Sunt prima din familie care s-a îndreptat spre muzică, părinţii şi fraţii mei fiind, cu toţii, artişti plastici cunoscuţi", continuă profesoara de muzică.

Profesor transformat în... elev

După patru ani în care a predat pianul la Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda", anul trecut, Eva şi-a îndeplinit un vis mai vechi. „Mi-am dat demisia şi m-am înscris la secţia de Ceramică. Întotdeauna m-au atras lucrurile făcute de mâna omului, oricât de migăloase şi greu de făcut erau acestea. Nu regret decizia. Dacă, la început, eu am fost cea care mă luam după lut, încet, am învăţat să-i dau eu viaţă şi formă", explică tânăra. Eva povesteşte că a experimentat mult, pentru a deprinde felul în care se comportă lutul în mâinile ei. „Am început cu tehnici simple, după care am trecut la roată", spune ea. „Acum, am ajuns să formez lutul după ideile mele. La roată, când lucrezi lutul, fiecare inovaţie se naşte dintr-o întâmplare. O mişcare greşită poate genera o formă nouă, care să-ţi placă mai mult decât ceea ce voiai să creezi iniţial", spune Eva.

Predă pianul în cinci şcoli

Anul trecut, Eva a fondat, împreună cu câţiva clujeni, Asociaţia „Instru-Mentor". În cadrul acestei asociaţii, copiii şi tinerii din Cluj-Napoca au ocazia de a studia diverse instrumente în şcolile, liceele şi facultăţile în care studiază. „Am ajuns în câteva luni să am nouă elevi, care învaţă la cinci şcoli clujene. Mi-este foarte uşor să lucrez cu ei, pentru că studiază din pasiune, nu pentru că ar fi împinşi de la spate", arată profesoara.

Potrivit acesteia, îi este drag să lucreze cu cei mici, pentru că şi-a făcut ucenicia alături de cei nouă nepoţi ai ei. „Mă declar o mătuşă devotată. M-am implicat mult în creşterea nepoţilor mei. Practic, lucrând cu copiii, mă încarc cu foarte multă energie şi asta mă ajută", explică Eva.

Locul III la un concurs naţional

Recent, Eva a participat cu patru lucrări ale sale la Expoziţia Naţională - Concurs de Artă Meşteşugărească „Pavel Terţiu" care s-a desfăşurat la Focşani. „Am obţinut locul III la secţiunea Ceramică, lucru care mă încântă  şi mă face să continuu să studiez arta ceramicii. Lutul m-a făcut să mă regăsesc pe mine însămi", conchide Eva.

În puţinul timp liber pe care îl are, Evei îi place să facă mărgele unicat şi să se refugieze printre florile ei dragi. „Mai cânt din când în când şi la pian. Îmi sunt dragi mai multe lucrări, depinde de starea în care mă aflu. Îmi plac Debussy, Mozart şi Bach, dar la fel de mult mă regăsesc şi atunci când ascult, de exemplu, jazz", mărturiseşte tânăra.

Ce-i place

Citeşte mult şi i se întâmplă să reia lectura unor cărţi. Apreciază sinceritatea şi oamenii deschişi, capacitatea de a avea curajul de a se uita în oglindă. Fiecare moment mai liber îl dedică nepoţilor ei. Îşi doreşte un concediu. „Din 1998 nu am mai fost în concediu. Îmi doresc un concediu într-un loc liniştit şi izolat", spune Eva.

Ce nu-i place

Detestă nedreptăţile, birocraţia şi ignoranţa celor din jur. „Mă deranjează că oamenii renunţă să se mai zbată pentru binele şi drepturile lor. Atunci când cei din jurul meu se plâng că le e greu, eu îi întreb ce este uşor de realizat în viaţă", arată tânăra.

Întrebări şi răspunsuri

Cum se împacă pianul cu lutul?

E.S.: Într-un fel, se completează, iar pe de altă parte, reprezintă două ramuri desprinse din artă opuse. La fel ca lutul, şi sunetul poate fi modelat. Muzica este vie după ce este învăţată, în timp ce lutul, la început, este în mişcare, apoi devine ceva static.

Dacă nu ar exista pianul şi lutul, cu ce le-ai înlocui?

E.S.: Sunt în formare la Psihodramă. Este vorba de o asociaţie naţională, afiliată celei internaţionale, fondată de Iacob Levy Moreno, un psiholog evreu născut în Bucureşti, plecat în Viena şi apoi, în America. El a dezvoltat o metodă nouă terapeutică şi de autocunoaştere. Totul, prin „jocuri de rol".  

Profil

Născută: 30 septembrie 1975, Cluj-Napoca
Studii: Academia de Muzică „Gheorghe Dima", secţia Dirijat Cor Academic
Familie: Divorţată