PORTRET/ Marius Luduşan. „Tutorele“ străinilor din Cluj

Comisarul-şef este clujeanul care îi cunoaşte pe cei peste 5.000 de străini care au afaceri, lucrează, studiază sau locuiesc în judeţ. El conduce Serviciul pentru Imigrări din Cluj de la data înfiinţării acestuia.

Poliţistul şi-a început activitatea în cadrul structurilor Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) odată cu terminarea Şcolii de Subofiţeri din Slatina, când a fost repartizat să lucreze la Postul de Poliţie din Iclod. Ulterior, după finalizarea studiilor la Academia de Poliţie, a fost transferat la Cluj, iar de aici, în primele zile de după Revoluţie a fost trimis ca „ajutor“ lucrătorilor de la Serviciul de Paşapoarte.

„Erau foarte multe solicitări pentru eliberarea de paşapoarte în acea vreme. Cred că veneau câte 300-400 de oameni pe zi ca să ceară paşapoarte, iar termenul de procesare a dosarelor ajungea chiar la şase luni. Probabil că le-a plăcut cum am muncit acolo pentru că m-au transferat ca agent la acest Serviciu“, povesteşte poliţistul.

Primele întâlniri cu străinii, în ‘93

Din cauza faptului că popularitatea Centrului Universitar al Clujului era într-o continuă creştere la nivel mondial, în municipiu au început să vină tot mai mulţi străini, motiv pentru care s-a hotărât înfiinţarea Biroului pentru Străini din cadrul Serviciului de Paşapoarte Cluj. „Am fost transferat atunci, la acest birou şi pot spune că prima impresie pe care am avut-o atunci când am interacţionat cu străinii, e faptul că am descoperit o mare multiculturalitate. Pot spune că de când lucrez cu ei, am învăţat ABC-ul citirii paşapoartelor, acestea fiind scrise diferit şi în dependenţă de ţările din care provin“, spune comisarul-şef.

În anul 1996, Biroul s-a separat complet de Serviciul de Paşapoarte, iar în 2006, din cauza restructurărilor şi a numărului foarte mare de străini din Cluj, a fost transformat în Serviciu, instituţie pe care Luduşan o conduce şi astăzi. „Din 2003 până acum, străinii din Cluj sunt de aproximativ patru ori mai mulţi, respectiv acum, numărul acestora este de 5.230. În general, majoritatea sunt respectuoşi, civilizaţi şi cu respect faţă de România. Discuţiile contradictorii apar atunci când trebuie să iei anumite măsuri asupra lor“, povesteşte poliţistul.

A văzut paşapoartele tuturor celor 96 de cetăţenii din Cluj

Marius Luduşan povesteşte că din anii ’90, până în prezent s-au schimbat şi paşapoartele pe care le-au avut străinii. „Cele mai ciudate, ca să le zic aşa, erau cele din Sry Lanka şi Cambodgia care erau scrise de mână. Acum, în Cluj avem străini care deţin 96 de cetăţenii, iar paşapoartele au devenit asemănătoare pentru fiecare ţară. Străinii sunt frumoşi pentru că alcătuiesc acest mozaic al Clujului“, arată şeful Serviciului pentru Imigrări Cluj.

NĂSCUT: 27 septembrie 1963, Turda

STUDII: Şcoala de Subofiţeri din Slatina, Academia de Poliţie din Bucureşti, Facultatea de Drept (UBB), cursuri postuniversitare în drept şi management.

STARE CIVILĂ: Căsătorit, doi copii

Întrebări şi răspunsuri:

R.: Vă vedeţi să faceţi şi altceva decât să monitorizaţi străinii din Cluj?

M. L.: Nu mi-am pus această problemă. Meseria pe care o am este foarte complexă, iar cu timpul am acumulat multă experienţă. Cred că un lucrător al Serviciului ar deprinde toată legislaţia peste 4 ani.

R.: Cum vedeţi străinii?

M. L.: Nu am o simpatie faţă de o anumită naţionalitate anume. Pe toţi îi tratez ca oameni şi asta le cer şi colegilor.  Probabil că după aderarea României la spaţiul Schengen, Clujul va deveni un magnet pentru străini.

ce-i place?

Îmi place fotbalul, filmele, să citesc cărţile de logică şi analiza, dar şi muzica anilor ’80. Nu sunt un împătimit al rock-ului, ci mai degrabă al muzicii disco.

ce nu-I place?

Nu-mi place lipsa de civilizaţie a unor cetăţeni. Lipsa celor şapte ani de acasă şi oamenii nepoliticoşi. La fel, nu-mi place şi nu accept minciuna.