PORTRET/ Gabriela Ratz: „Ne-am cam pervertit mirosul şi gustul”

Gabriela Ratz promovează mişcarea slow-food la Cluj de aproximativ un an. Din luna decembrie, ea se ocupă de organizarea Târgului de Finomşaguri. Clujeanca Gabriela Ratz „luptă” împotriva mâncării de tip fast-food de aproximativ un an, atunci când a decis să devină membră a mişcării Slow Food Internaţional.

A fost determinată să spună „nu” produselor pline de aditivi, după ce a participat la o degustare de vinuri, unde o discuţie aparent banală despre gustul mâncării. „Am fost întrebaţi dacă mai ştim să conştientizăm adevăratul gust al diverselor produse culinare. Nimeni de acolo nu a ştiut să răspundă punctual. Atunci mi-am dat seama că ne-am cam pervertit mirosul şi gustul, că nu mai avem gust şi miros, din cauza produselor, care conţin mulţi amelioratori de gust”, rememorează Gabriel Ratz.

Rebranding pentru produsele tradiţionale

Din luna decembrie a anului trecut, organizează la Cluj, în calitate de director administrativ al Fundaţiei Familiei Raţiu, Târgul de Finomşaguri. Scopul evenimentului, organizat la Cluj sub acest nume până acum de şapte ori, este de a promova mici producători din Transilvania, majoritatea dintre ei provenind, însă, din zona Turda. „Majoritatea fac produse tradiţionale de foarte bună calitate, dar în cantităţi mici.

Noi practic îi ajutăm să se dezvolte. Atunci când ajung să vândă foarte bine, îşi iau zborul, pentru că nu mai au nevoie să-i sprijim”, a explicat Gabriela Ratz.

Pe o parte din producători, clujeanca îi ajută prin intermediul fundaţiei, chiar şi la rebranduirea produselor. Şi asta pentru că unii producători aleg nume „ciudate” şi neprezentative pentru produsul pe care-l comercializează: „Unii din iei îşi găsesc nişte denumiri foarte ciudate, care nu au nicio legătură cu produsele lor tradiţionale. De multe ori trebuie să le facem rebranding sau chiar şi management”.

La Târgul de Finomşaguri participă aproximativ zece producători, care vin la Cluj cu bunătăţi precum pâine de casă, palaneţe, prăjituri, siropuri, miere, gemuri, brânzeturi, carne afumată, cârnaţi, turtă dulce sau vin.

Finomşagurile ar putea atrage turişti

Toate produsele sunt, potrivit lui Ratz, fără E-uri şi fără conservaţi artificiali. Cea mai recentă ediţie a avut loc sâmbătă, în curtea Muzeului de Etnografie, însă locul va fi schimbat, din cauza costurilor de închiriere a spaţiului. „Am considerat că partea culinară e tot o moştenire şi că ne-am putea astfel sprijini reciproc, însă, costurile sunt mult prea mari pentru o fundaţie non-profit. Vrem ca acest târg să fie bilunar şi sperăm să ne găsim un spaţiu stabil”, a mai spus Ratz. Aceasta a precizat că târgul ar putea devin un obiectiv turistic care ar atrage numeroşi străini, interesaţi de mişcarea slow-food.

Profil: 14.10.1961, la Turda

Educaţie: Licenţiată în inginerie electronică şi telecomunicaţii

Starea civilă: Căsătorită, are doi copii

Ce-i place: „Îmi plac palaneţele. Dacă sunt făcute la cuptor tradiţional sunt foarte bune. Chiar dacă am puţin timp liber, îmi place să le gătesc chiar eu. Îmi place să frământ pâine, însă nu cu maşina”

Ce nu-i place: „Urăsc să iau decizii fără să fiu informată asupra posibilităţilor de alegere. De multe ori noi nici nu ştim că avem dreptul să alegem”, crede militant pentru hrană sănătoasă.