Analiză Cluj-Napoca, oraşul campion la investiţii şi codaş la infrastructură

Investiţiile au dus Clujul pe primul loc în topul oraşelor

„Campion“ în cadrul Galei „Zece pentru România“ la categoria oraşe, Cluj-Napoca s-a impus în special datorită capitolului investiţiilor şi managementului financiar. În schimb, la evaluarea infrastructurii serviciilor publice, oraşul s-a situat abia pe poziţia a 14-a.

Gala „Zece pentru România“, organizată de postul Realitatea TV, a adus municipiului Cluj-Napoca marele premiu la categoria „oraşe“, în urma unei evaluări realizate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) şi care a relevat calitatea vieţii din principalele aglomerări urbane ale ţării, cu excepţia capitalei Bucureşti. Metodologia de evaluare a vizat trei categorii importante – infrastructura serviciilor publice, investiţiile şi managementul financiar, respectiv solidaritatea socială şi timpul liber.  Fiecare categorie a fost divizată în mai multe subcategorii, punctate de la 0 şi 10 puncte.

10 puncte pentru fondurile atrase la buget

Cluj-Napoca a adunat 50 de puncte, mai mult de jumătate, respectiv 28 venind la capitolul „investiţii şi management financiar“, unde oraşul s-a situat pe prima poziţie în rândul oraşelor evaluate. Din cele 28 de puncte, 10 au fost acordate pentru ponderea fondurilor atrase prin proiecte în bugetul local, 9 pentru fiscalitatea locală, 7 pentru raportul dintre numărul total de angajaţi din Primărie (inclusiv cei din serviciile subordonate) şi numărul de locuitori, două puncte au fost obţinute pentru ponderea investiţiilor în bugetul local, în vreme ce subcapitolul „ponderea investiţiilor pe cap de locuitor“ nu a adus Clujului niciun punct.

Stăm excelent la capitolul „timp liber“

La capitolul „Solidaritate social şi timp liber“, municipiul a adunat 13 puncte, câştigând această mini-competiţie la numărul total de locuri de petrecere a timpului liber, unde a obţinut punctajul maxim, 10. Celelte trei puncte au fost obţinute pentru ponderea numărului de pesoane asistate social din totalul populaţiei, în vreme ce la „ponderea cheltuielilor cu asistenţa socială“, Clujul nu a luat niciun punct.

Probleme cu canalizarea

Cel mai slab capitol în ceea ce priveşte Clujul este, conform evaluării IPP, cel legat de infrastructura de servicii, totalul punctelor obţinute fiind de doar 9, din 40 posibile, ceea ce a plasat oraşul pe locul al 14-lea în rândul oraşelor monitorizate. Pentru gradul de modernizare a drumurilor, Cluj-Napoca a primit 6 puncte, pentru gradul de acoperire a reţelei de gaze naturale, două puncte, iar pentru gradul de acoperire a reţelei de alimentare cu apă, un singur punct. În schimb, la capitolul „acoperire cu reţea de canalizare menajeră“ nu a primit niciun punct.

“Comoara Transilvaniei”, plină de vitalitate

Preşedintele Academiei Române, clujeanul Ionel Haiduc, a fost cel care a susţinut laudatio cu ocazia decernării premiului pentru Cluj-Napoca, oraş pe care l-a numit „Comoara Transilvaniei“. „Clujul este premiat astăzi ca oraşul cu cel mai înalt standard de viaţă. Acest lucru nu este întâmplător. Clujul este un oraş înfloritor, în continuă dezvoltare, un remarcabil centru universitar, cultural, economic, social, un oraş întodeauna bine gospodărit. (…) Cluj-Napoca este şi oraşul cu cea mai mare vitalitate culturală urbană după capitala ţării”, a spus academicianul.

Topul oraşelor*
1.    Cluj-Napoca şi Constanţa
2.    Braşov
3.    Timişoara
4.    Arad
5.    Bacău
6.    Piteşti
7.    Sibiu şi Iasi
8.    Baia Mare şi Satu Mare
9.    Târgovişte
10.     Drobeta Turnu-Severin, Reşita şi Ploieşti
*Municipiul Bucureşti nu a fost evaluat

„Vreau să dedic acest premiu tuturor clujenilor, pentru că este, în principal, meritul lor”
Sorin Apostu, primar