Orăşenii îşi umplu coşurile cu bucate de la cooperativă

Clujenii îşi vor putea cumpăra bucate tradiţionale ecologice de la magazinul inaugurat azi de la noua Cooperativă Agricolă din Cluj. Specialiştii în agricultură spun că asocierea agricultorilor sub forma cooperativelor este profitabilă. Le permite să acceseze credite bancare necesare investiţiilor în utilaje şi să-şi vândă produsele la preţuri mai bune.

Cea mai nouă cooperativă din judeţ, Cooperativa Agricolă de Vânzare, îşi deschide azi, în Cluj-Napoca, un magazin cu produse tradiţionale ecologice numit „Coşul Ţărănesc". De pe strada Uzinei Electrice 1A, clujenii îşi vor putea cumpăra doar bucate ţărăneşti, certificate ecologic: brânză de capră, ţuică din Satu Mare, ouă, pâine, carne etc. Cooperativa, al cărui coordonator este conferenţiarul universitar Avram Fiţiu, de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV), este modul pe care l-au ales cinci producători ardeleni pentru a-şi vinde împreună produsele.

CLICK PE POZE PENTRU A VEDEA CINE SUNT FERMIERII CARE SUNT MEMBRII DE ASOCIAŢII SAU COOPERATIVE

„Modelul aplicat de noi nu este unul nou, ci dimpotrivă, e folosit în toată Europa. Sistemul cooperativist se practică de aproape 30 de ani în ţări ca Belgia şi Franţa. Am creat o Cooperativă Agricolă de Vânzare pentru a ne desface produsele. Producţie facem noi, cei cinci fermieri, fiecare în parte. Aveam nevoie de o formă comună prin care să ne vindem produsele, iar CAV era ceea ce ne trebuia. Aici, la CAV, nu avem motive de ceartă, totul se cântăreşte şi se face cum trebuie. E diferit de fostele CAP", spune Fiţiu.

Acesta este încrezător că noua structură va avea viaţă lungă pentru că oamenii care s-au asociat sunt deja recunoscuţi pe piaţa românească, dar şi pe cea internaţională. „Membrii fondatori ai CAV sunt jucători validaţi de piaţă, au demonstrat că ştiu să reziste. Unii, cum este producătorul de la Zetea din judeţul Satu Mare, îşi desfac produsele din Thailanda, Japonia până în SUA", afirmă preşedintele CAV, Avram Fiţiu.

Livrare la domiciliu, după sistemul european

El spune că, prin magazinul clujean, noua cooperativă îşi va construi o bază de consumatori, circa 100 de familii, aşa cum se practică şi în străinătate, care îşi vor face cumpărăturile de la „Coşul Ţărănesc". Din toamnă vor introduce şi comenzile la domiciliu. „CAV va avea şi site. Din 1 septembrie vrem să punem în aplicare sistemul european al abonamentelor, iar astfel clujenii îşi vor putea vedea aduse acasă produsele dorite", explică Fiţiu. De gestionarea magazinului va răspunde, periodic, fiecare dintre cei cinci fondatori.

Pâine ecologică cu sare din Franţa

Universitarul Fiţiu, în vârstă de 45 de ani, are şi o brutărie, la câţiva kilometri lângă Cluj-Napoca, în satul Rodaia din comuna Baciu. La brutărie, pe care o are doar din ianuarie 2011, totul este ecologic. În producerea pâinii foloseşte făină neagră integrală pe care o aduce de la singura moară certificată ecologic din ţară, din judeţul Timiş, iar sarea pe care o pune în pâine o comandă din Franţa. „Pâinea se coace pe vatră, din cărămizi ţigăneşti, cu foc din lemne, ca să-şi păstreze gustul autentic. Procesul de producere a pâinii este laborios şi durează opt ore, iar totul este ecologic", susţine Fiţiu.

Un alt fondator al CAV este clujeanul Ioan Pop, care are o fermă de găini la marginea Clujului. „Prin acest magazin testăm gusturile clujenilor. Vrem să-i obişnuim cu produse de calitate. Ne gândim să facem şi livrări la domiciliu, să ducem coşul ţărănesc acasă, la uşa clujenilor. Cooperativa e constituită de abia trei săptămâni", adaugă fermierul clujean.

Subvenţiile, singura formă de ajutor a statului

Specialiştii în agricultură spun că forma de asociere a cooperativei este avantajoasă pentru că astfel îşi pot vinde produsele la preţuri mai avantajoase. „Cooperativele pot accesa fonduri europene întrucât sunt eligibile şi funcţionează ca şi SRL-urile şi SC-urile", afirmă Grigore Onaciu, şeful Direcţiei pentru Agricultură din judeţul Cluj. Acesta a mai arătat că în judeţ există trei astfel de noi CAP-uri. Cooperativa ce îşi deschide azi magazin a fost înfiinţată în urmă cu trei săptămâni. În judeţ există 3 cooperative şi 15 asociaţii şi grupuri de producători. Acestea au apărut ca ciupercile după ploaie din 2007 din cauza goanei după subvenţii. „Înainte de 2007 existau în judeţ 2-3 asociaţii. După 2007, datorită interesului pentru subvenţii, au început să apară din ce în ce mai multe", adaugă directorul.

Avantajele CAP-ului

Şeful Direcţiei pentru Agricultură din judeţul Cluj, Grigore Onaciu, spune că actualele cooperative sunt diferite de fostele CAP-uri ruseşti, impuse abuziv. „Fermierii sunt încă reticenţi la cuvântul CAP, le aduce aminte de forma de organizare forţată a comuniştilor. Acum totul e diferit. El mai detaliază că, prin CAP, oamenii îşi pot livra şi vinde producţia în numele cooperativei, iar profitul se împarte echitabil la membri. „Prin CAP se pot lua credite de la bancă şi se pot obţine fonduri europene, iar în cazul asociaţiei nu există o aşa de mare libertate de mişcare, nu se pot face contracte", explică Onaciu.

Cea mai veche asociaţie agricolă din judeţ

Asociaţia Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice este prima asociaţie de acest gen creată în judeţul Cluj. I-a adunat sub acelaşi acoperiş pe circa 600 de agricultori din zona Turzii cu cele circa 1000 de hectare pe care le au în proprietate. Un membru al acestei asociaţii câştigă anula un profit de circa 3.500 de lei de pe un hectar de teren agricol. Administratorul Asociaţiei este inginerul Laurenţiu Tör care are şi cele mai multe hectare de pământ, 900 la număr. Acesta a înfiinţat şi o societate comercială, „S.C. Agricolă Arieşul", prin care comercializează cerealele. Pentru anul trecut, societatea a avut o cifră de afaceri de peste 2,3 milioane de lei, iar profitul net a fost de circa 52.000 de lei. „Anual reinvestesc profitul societăţii şi achiziţionăm utilaje şi cele necesare pentru a lucra pământurile asociaţiei, adică seminţe, îngrăşăminte şi pesticide. Nu am avut nicio pierdere", spune inginerul.

El mai afirmă că are luate două credite în valoare de peste 220.000 de euro. Un credit este în lei, de circa 400.000 de lei, iar celălalt, în euro, de 145.000 de euro. Asociaţia are opt tractoare şi mai multe semănători. „Ne prestăm noi propriile servicii", adaugă inginerul.

„Singur nu se merită"

Unul dintre membrii Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice din zona Turzii este fermierul Ioan Rus, în vârstă de 60 de ani. El are 3,3 hectare de pământ. Producţia pe care o obţine de pe acestea îi aduce în jur de 3.500 de lei anual. Singur nu am cum să lucrez atâta pământ şi nu se merită. Motorina e scumpă, la fel sunt şi preţurile seminţelor, îngrăşămintelor şi insecticidelor. Singur nu aş putea face faţă, în asociaţie este altfel, îmi iese şi profit", afirmă fermierul.

Se anunţă un an bun la cereale

Laurenţiu Tör spune că 2011 va fi un an deosebit pentru că preţul de vânzare la cereale chiar dublu faţă de cel din 2008 şi 2009. „Dacă acum doi-trei ani vindeam grâul cu 30-40 de bani, acum îl vom vinde cu 80 de bani. Preţuri bune vom avea şi la porumb, adică 1-1,2 lei şi la rapiţă, de 1,82 de lei", afirmă Tor. Societatea are încheiate contracte cu fabrici din toată ţara pentru comercializarea cerealelor cultivate. „Sfecla de zahăr o vindem fabricii de zahăr de la Luduş, rapiţa şi floarea-soarelui, fabricii Ardealul din Carei, respectiv, grâul, morilor din ţară", susţine inginerul clujean.