Oameni care au schimbat faţa Clujului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Ştefan Teişanu a reuşit să realizeze un proiect european pentru a organiza un târg de joburi pentru şomeri
Ştefan Teişanu a reuşit să realizeze un proiect european pentru a organiza un târg de joburi pentru şomeri

O mână de oameni cu iniţiativă au gândit şi au pus în aplicare în ultimii doi ani, individual şi gratuit, proiecte menite să ajute comunitatea locală.

„ADS" încearcă să demonstreze, cu ajutorul unor persoane de excepţie, care au realizat singure ceva semnificativ pentru oraş, că mentalitatea oamenilor şi în special a tinerilor începe să se schimbe. Dar ce au făcut clujenii pentru oraşul în care trăiesc, oraş care le-a fost gazdă în anii studenţiei? Unii au dat o altă faţă transportului în comun, fără a fi luaţi în seamă încă de autorităţi, mai ales că au muncit gratis, iar alţii au închegat comunităţi pe internet care adună la un loc zeci de mii de clujeni sau iubitori ai Clujului.

Alin Rad-Pop şi Anamaria Duculescu lucrau împreună la un planificator de rute urbane pe internet unic în ţară

CLICK PE POZE PENTRU A VEDEA TINERII CARE AU SCHIMBAT FAŢA CLUJULUI

Printre oamenii cu iniţiativă se numără şi o tânără care a adus în prim-plan autismul şi tratarea acestuia şi, cu puţin noroc, a intrat sub pielea autorităţilor care i-au acordat, într-un final, sprijinul. Un alt tânăr care a studiat în străinătate s-a întors şi a pus bazele unei şcoli pe internet, un proiect prezent acum în majoritatea instituţiilor de învăţământ din oraş, sau o tânără care a dat viaţă părţii moarte a oraşului - zona industrială, prin cultură.

Ei sunt doar câţiva din oamenii cu iniţiativă din oraş, care nu s-au dat bătuţi în faţa greutăţilor şi a indiferenţei autorităţilor.

O faţă nouă transportului în comun

Un grup de tineri a dovedit Regiei Autonome de Transport Urban Călători (RATUC) cum, cu ajutorul unor resurse gratuite sau puţin costisitoare, poate fi schimbată întreaga identitate vizuală a instituţiei, veche de peste un deceniu. Oana Cliţan „a rebranduit" anul acesta întreaga regie (logo, postere, mape) într-un proiect ce avea să-i fie lucrarea de diplomă, tânăra fiind absolventă a Universităţii de Arte şi Design din Cluj-Napoca. „Imaginea actuală este oribilă, iar oamenii nu sunt tocmai mândri de RATUC. Nu există nicio asemenea regie în România care să aibă o siglă decentă, ţinând cont că acest lucru ar putea schimba opinia publică despre companie", spune tânăra.

Iar ceea ce a realizat nu doar că a primit notă mare la examen, ci poate fi aplicat fără niciun cost de către regia clujeană. Autorităţile, însă, nici nu au luat în seamă lucrarea Oanei. În acelaşi timp, însă fără a se cunoaşte măcar, Alin Rad-Pop (28 de ani) şi Anamaria Duculescu (23 de ani) lucrau împreună la un planificator de rute urbane pe internet unic în ţară, dar regăsit în marile oraşe europene. Accesezi un site, introduci adresa de pornire şi destinaţia, iar in câteva secunde afli ce autobuz să iei, de unde, câte staţii ai de parcurs şi care e durata călătoriei. Au investit bani din propriul buzunar, dar şi mult timp pentru crearea site-ului web care poate fi accesat la adresa www.intrabus.ro. „Ne-am gândit că avem nevoie de aşa ceva. Site-ul e util nu doar pentru studenţi, care pot afla cum să ajungă mai uşor la o facultate sau o cafenea şi ce rute să urmeze, plus cât durează călătoria, ci şi pentru clujenii care locuiesc aici de o viaţă", povesteşte Anamaria.

Iniţiative pe internet

Odată ce tinerii cu iniţiativă s-au ocupat de aceste aspecte (identitate vizuală şi un sistem de planificare al rutelor), bloggerul clujean Andrei Aroneţ a creat, tot gratuit, un site web pentru regie. „Cred că site-ul de acum ne face oraşul de râs, aşa că am pus mână şi m-am jucat un pic. A ieşit un site nou pentru RATUC, de care ei habar n-au şi nici nu mă aştept să se întâmple nimic nici de-acu-nainte. Nu am făcut decât să unesc nişte lucruri care există deja, câteva idei şi un pic de muncă, pentru a arăta că se poate şi trebuie doar un pic de interes. Nu e nevoie de licitaţii şi proceduri prelungite, nu trebuie să facem proiecte europene, e o problemă care se poate rezolva într-o lună: dar numai dacă RATUC şi Primăria au interes pentru asta", a afirmat bloggerul.

Tot pe internet a fost creată, în urmă cu peste un an şi jumătate, o pagină pe site-ul de socializare Facebook, intitulată I Love Cluj (Iubesc Clujul, trad.). Cei doi studenţi care iniţial au fondat pagina, Andrei Mutu şi Ciprian Borsan, şi-au propus să creeze o comunitate virtuală pentru toţi clujenii sau cei care au o legătură cu oraşul. „I Love Cluj îşi propune să devină un loc de întâlnire virtual pentru clujenii de pretutindeni şi pentru toţi cei care cunosc şi iubesc acest oraş", descriu cei doi. În prezent, comunitatea numără nu mai puţin de 85.284 de internauţi.

Radu Orghidan (34 de ani) a inventat o metodă interactivă de a-i pune pe elevi cu burta pe carte, cu ajutorul unui sistem în care substantivul „carte" înseamnă mai degrabă un monitor de PC. El a creat un site unde copiii pot rezolva probleme ca la şcoală, cu un singur click, sub îndrumarea unui profesor virtual. Elevii pot rezolva de acasă probleme ca la şcoală, iar profesorul virtual le dă note şi îi premiază. Informaticianul şi echipa sa au revoluţionat, practic, sistemul de învăţământ românesc şi au introdus un sistem de învăţare online performant, întâlnit în şcolile occidentale. „La început a fost destul de greu să părem credibili în faţa profesorilor şi a cadrelor din Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Cluj, dar acum pe site avem sute de conturi de elevi, părinţi şi profesori", spune clujeanul.

Noi şanse în sănătate şi cultură

Clujul se bucură şi de existenţa unui mall cultural, care a fost deschis publicului larg în urmă cu fix doi ani. O clădire părăsită de mai multe etaje, de pe strada Henri Barbusse, a fost readusă la viaţă şi a devenit primul centrul cultural independent din România. Bazele acestui proiect au fost puse de Corina Bucea. A atras repede atenţia Primăriei, care de această dată s-a implicat în realizarea acestui proiect care include mai multe galerii, spaţii expoziţionale şi săli destinate altor evenimente culturale. „Fabrica de Pensule este un spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane sub forma unui centru cultural independent. Centrul este situat în fosta fabrică de pensule şi concentrează, pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, 29 de spaţii de artă contemporană: ateliere de artişti, galerii şi organizaţii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan şi teatrului", potrivit acesteia.

Milena Prună, o clujeancă a cărei fetiţă suferă de autism, a început lupta cu această afecţiune în urmă cu mai mulţi ani, când a înfiinţat Asociaţia de Autism Transilvania. Cu timpul, prin intermediul asociaţiei, a reuşit să integreze în societate zeci de autişti, deşi boală de care suferă ei îi ţine captivi într-o lume total diferită. După foarte mult timp în care în România nu se ştia nimic despre autism, copiii care prezintă asemenea simptome ar putea fi depistaţi şi trataţi gratuit în urma unui proiect de lege pe care femeia l-a realizat.

De anul trecut, în sfârşit, Milena Prună a făcut un alt pas important, în urma unui parteneriat strategic cu municipalitatea. Copiii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 36 de luni vor fi testaţi în creşele din Cluj-Napoca prin intermediul unui test grilă, pentru a se depista câţi dintre aceştia prezintă simptomele autismului. „E un pas imens înainte faptul că vom reuşi să depistăm în timp util care copiii au autism, pentru a putea interveni din timp", a spus clujeanca.

Face carieră altora cu un milion de euro

Tot în urmă cu un an, unul din cei mai activi şi tineri antreprenori din Cluj-Napoca, Ştefan Teişanu (28 de ani), a reuşit să realizeze un proiect european pentru a organiza un târg de joburi pentru şomeri în cele mai mari oraşe din ţară. A primit de la Uniunea Europeană, astfel, un milion de euro, pentru organizarea celui mai mare târg de acest gen din ţară. Mii de absolvenţi de facultate, dar şi şomeri din Cluj-Napoca, Târgu-Mureş, Sibiu, Baia Mare, Craiova şi Braşov îi trec pragul în fiecare toamnă, în perioada 13-18 noiembrie.

Proiectul i-a dat posibilitatea de a-şi finanţa partea de infrastructură. „Fiind finanţaţi, timp de un an târgul nu are voie să ne genereze profituri. Practic, noi ne-am ajutat de această finanţare pentru a creşte şi, mai departe, depinde doar de noi ce vom face", a explicat Ştefan.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite