O zi din viaţa controlorilor de trafic aerian, cel mai stresant job din lume (FOTO VIDEO)

Meseria de controlor de trafic aerian este cea mai stresantă şi solicitantă slujbă din lume. Avioanele care zguduie oraşul la fiecare aterizare şi decolare sunt ghidate în siguranţă, peste miile de suflete aflate la sol, de o echipă de oameni bine antrenaţi.

Urmăreşte un fotoreportaj din turnul de control

Vorbesc limba engleză la perfecţie, au cunoştinţe de matematică, sunt antrenaţi să reziste la stres, dirijează cu precizie unele dintre cele mai mari mijloace autonome de transport călători şi sunt nevoiţi ca anual să participe la cursuri de perfecţionare ori să se antreneze în simulatoare. Sunt controlorii de trafic.

Ei sunt primii care suflă uşuraţi de fiecare dată când un avion aterizează în condiţii de siguranţă. Mai mult, ştiu tot ce zboară la mii de metri altitudine, deasupra Clujului şi a României, de la avioane militare până la cel mai mare avion de călători la nivel mondial, Airbus A380. Sunt responsabili de buna decolare şi aterizare a fiecărui avion, iar tot ei sunt „preşedintele" în cazul în care o aeronavă este deturnată.

Partea teoretică în turnul de control

Program de lucru: 12 ore pe zi

Controlorii de trafic lucrează 12 ore pe zi şi de ei depinde siguranţa pasagerilor, motiv pentru care „stăpânii" văzduhului lucrează două ore la „microfon", dirijând traficul, două la coordonare şi două ore asistând la ceea ce se întâmplă. „Turele sunt de la orele 7.00 la 19.00, cea de zi, şi de la 19.00 la 7.00, cea de noapte. Tot timpul, între două ture, controlorii au două zile libere", ne-a explicat Gelu Suliţeanu, managerul Romatsa (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian) Cluj.

De asemenea, controlorii se împart în două categorii: cei care ghidează aeronavele pe radar, la Approach Control Unit, şi cei care le ghidează la aterizare şi decolare, la Tower Control Unit, respectiv turnul de control.

Raza de acţiune şi de control a turnului este de până la 4.000 de metri, iar tot ce zboară deasupra acestei înălţimi este dirijat de centrul regional de control, aflat la Bucureşti.

Cristian Pop, care-şi desfăşoară activitatea la Approach Control Unit, sala în care se află radarele, consideră că acest job îi menţine mereu în stare bună sănătatea mentală. „Te simţi responsabil, tu eşti, în primul rând, cel care oferi siguranţă persoanelor care urcă într-un avion", ne-a spus controlorul.

Momente de satisfacţie apar mereu. „Îmi amintesc clipele în care am ajutat o aeronavă să ajungă la sol în condiţii mai grele. După ce avionul a aterizat, pilotul mi-a transmis mulţumiri", ne-a povestit Cristian Pop.

Partea practică în turnul de control

Cea mai stresantă slujbă din lume

În Cluj-Napoca există 24 de controlori de trafic aerian, cărora li se mai adaugă alţi trei aflaţi în pregătire. Persoane bine antrenate, cu o atenţie dezvoltată peste medie, controlorii trebuie să aibă obligatoriu o viteză de reacţie deosebită. E nevoie de toate aceste calităţi deoarece slujba lor este considerată ca fiind cea mai stresantă din lume. Examenul de admitere constă într-un test psihic eliminatoriu şi examene online la limba română, limba engleză, matematică şi geografie. Acestea sunt susţinute pe internet şi se corectează la Bruxelles, la Eurocontrol, autoritatea căreia îi sunt subordonaţi toţi controlorii de trafic aerian din Europa.

Potrivit unui studiu american, cea mai stresantă meserie din lume e cea de controlor de trafic aerian, pe locul doi clasându-se cea de dispecer la serviciul telefonic de urgenţă. La nivel naţional, meseria de controlor de trafic aerian se clasează pe acelaşi loc, conform unei analize a Barnett McCall Recruitment.

„Jobul acesta te solicită, trebuie să fii echilibrat, fiindcă altfel clachezi", ne-a explicat Gelu Suliţeanu. Cel mai vechi controlor de trafic din România, clujeanul Cornel Bădescu (60 de ani), consideră că pe aceste posturi ajung doar cei care într-adevăr fac faţă unei asemenea slujbe. „E o meserie pe care o faci dacă eşti stăpân pe tine", susţine el. Fiul său, Tudor Bădescu, este, de asemenea, controlor de trafic aerian. Cunoaşte fiecare indicator de pe ecran pe de rost şi aliniază aeronavele care se îndreaptă spre Cluj cu mare îndemânare. La prima vedere, tânărul pare îndrăgostit de meseria sa. „E o meserie în care nicio zi nu seamănă cu alta", susţine acesta.

Obligaţiile con tro lorilor sunt de a infor ma mereu piloţii cu privire la evoluţia altor aeronave aflate în zona de responsabilitate, date meteo, procedurile de aterizare şi decolare ori eventualele restricţii de zbor. Conversaţiile acestora cu piloţii, alţi controlori de trafic sau personalul autorizat se desfăşoară exclusiv în limba engleză.

Alexandra, mezina „turnului"

Alexandra Parfenie (foto) are 23 de ani şi este cea mai tânără din breasla controlorilor de trafic aerian clujeni. Ea a urmat Şcoala de Aviaţie din SUA. „E o provocare pentru mine.

Nu mi-am propus să fac asta de la bun început, aşa cum au ales alţii să o facă, însă am intrat în Aviaţie şi astfel s-a întâmplat să urmez acest drum. Nu mi se pare dificil, e ca orice alt job", ne-a spus tânăra. „Alexandra se descurcă foarte bine. Într-adevăr, ea este mezina echipei noastre", a precizat Gelu Suliţeanu, managerul Romatsa Cluj.

Cel mai vechi în branşă, din România

Cornel Bădescu (foto) a început specializarea în acest domeniu în anii ‘70, pe când în oraşul de pe Someş se construia primul turn de control din regiune, cel al Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca. Are 60 de ani şi pare că nimic nu-l poate îndepărta de această meserie.

E cel mai vechi din breaslă, la nivel naţional, şi cu toate că nu mai „dirijează" efectiv avioane, acesta nu se poate desprinde de domeniul în care şi-a trăit o mare parte din viaţă. „În 1971 am început specializarea în acest domeniu, la Şcoala Superioară de Aviaţie din Bucureşti, iar un an mai târziu am devenit controlor de trafic aerian la turnul de control din Cluj-Napoca", ne-a povestit clujeanul.

În prezent, el este profesor pentru noile generaţii, pentru tinerii care îşi doresc o slujbă în turnul de control. La Romatsa (Administraţia Română a Serviciilor de Trafic Aerian) Cluj, Bădescu „stresează" candidaţii peste limită, pentru ca aceştia să fie obişnuiţi cu această muncă atunci când ajung să o practice.

Clujeanul este, de asemenea, coordonatorul simulărilor organizate la centrul din Cluj-Napoca, unde controlorii de trafic aerian participă anual pentru a-şi reînnoi licenţa ori pentru a fi pregătiţi în luarea deciziilor indiferent de situaţiile care pot avea loc în zbor ori pe aeroporturi.

„Picanterii" din viaţa unui controlor

Iuliu Dârjan, în prezent supervizer la turnul de control al Aeroportului Internaţional din Cluj-Napoca, îşi aminteşte faptul că, în urmă cu câţiva ani, a observat pe radar cum un avion de vânătoare al NATO s-a apropiat în zbor de o altă aeronavă. Totul a avut loc la o altitudine foarte mare, unde un avion de vânătoare a interceptat o aeronavă pentru alimentare.

Nici Cornel Bădescu nu a scăpat de asemenea amintiri. „În urmă cu mai mulţi ani, un avion care a intrat în ţară a raportat că o pasăre le-a spart parbrizul. Ne‑am mirat cu toţii, deoarece ei se aflau la 6.000 de metri, iar acolo nu există păsări. În cele din urmă am înţeles că fenomenul se numeşte «military chicken«. Pasărea a fost ridicată, practic, de curenţii de aer. Avionul a ajuns la sol în siguranţă", ne-a povestit acesta.

Un alt moment „picant" s-a petrecut în anii ‘90, când pompierii au fost alertaţi în momentul în care un pilot a anunţat turnul de control că trenul de aterizare al avionului pe care îl pilota nu a coborât. În cele din urmă, totul s-a dovedit a fi o eroare a indicatoarelor de bord.

40 de avioane vin şi pleacă zilnic de pe Aeroportul Internaţional din Cluj-Napoca