„O capitală europeană trebuie să fie mai mult decât un festival de mare amploare”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În această după-amiază a avut loc prima dezbatere privind proiectul de amploare în care s-a angajat Clujul să îl realizeze până în 2020. Nele Hertling, directorul artistic al Capitalei Culturale Europene (CCE) Berlin în 1998, le-a atras atenţia clujenilor că proiectul în care se implică, de a candida pentru titlul de CCE în 2020, nu e atât de simplu precum pare.

Pentru a candida şi a putea fi desemnat Capitală Culturală Europeană, Clujul trebuie să implice întreaga societate civilă în dezvoltarea oraşului. În ceea ce priveşte acest lucru, administraţia locală cât şi organizaţiile care iau parte la realizarea proiectului ce ar putea aduce la Cluj titlul de CCE în 2020 au înţeles că trebuie să fie deschise publicului larg. Nele Hertling, directorul artistic al fostei capitale culturale Berlin în 1998 a subliniat acest lucru astăzi, la prima dezbatere „serioasă” pe această temă.

O serie de personalităţi s-au strâns în această după-amiază, la Primărie, pentru a puncta concret de ce are nevoie oraşul pentru a deveni o Capitală Culturală Europeană. Printre cei prezenţi s-au numărat Tompa Gabor, directorul Teatrului Maghiar de Stat, arhitectul Ionel Vitoc, istoricul Călin Stegerean dar şi reprezentanţi ai organizaţiilor AltArt, Grupul Pont sau ai centrelor culturale străine din oraş.

Societatea civilă, cea mai importantă

Clujenii trebuie să pună şi ei umărul la consolidarea ideilor care întregesc proiectul. „E o mare şansă de a implica societatea civilă într-un proiect de amploare. Astfel, oraşul are şansa de a afla care-i sunt nevoile. Proiectul pentru o Capitală Culturală Europeană se bazează pe energia şi ideile populaţiei”, a spus Nele Hertling.

Istvan Szakats, preşedintele Fundaţiei AltArt, care a venit cu prima iniţiativă privind CCE 2020, a afirmat că o primă idee în ceea ce priveşte proiectul este de a realiza la Cluj ceva ce nu s-a mai întâmplat într-o altă capitală culturală până acum. De asemenea, AltArt a propus ca „transilvănean” să fie un cuvânt cheie în startul realizării proiectului. „Transilvania este cel mai mare brand al României”, a spus Szakats.

Un primar grăbit

Primarul Sorin Apostu, care şi-a făcut apariţia doar pentru zece minute şi a ţinut un discurs citit de pe hârtie, a menţionat că „avem şanse reale de a deveni Capitală Culturală Europeană deoarece suntem un oraş obişnuit, iar în program câştigă oraşele obişnuite, care propun idei deosebite”.
Prima luptă pentru câştigarea titlului se dă la nivel naţional, Ministerul Culturii urmând să aleagă în 2016 oraşul-candidat care a prezentat cel mai bun proiect. „Selecţia oraşului revine României, deci trebuie făcut lobby la nivel naţional. Candidaturile se depun cu şase ani înainte, selecţia se face la nouă luni după preselecţie, iar desemnarea cu patru ani înainte. După trei luni, Consiliul de Miniştri al UE va declara oraşul ales câştigător”, a precizat Rariţa Zbranca, reprezentantă a Fundaţiei AltArt.

De ce a beneficiat Sibiul în 2007

În urmă cu trei ani, când Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană, au avut loc investiţii în infrastructura culturală de circa 60 de milioane de euro, iar în programele culturale 17 milioane de euro. Un euro investit a ajuns să genereze opt euro, iar numărul evenimentelor a fost de 900. Sibiul a ajuns, în 2007, în top 5 al destinaţiilor culturale în Europa.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite