N-are carte, dar are artă! Artist naiv din Certeze, pe urmele "micuţei Picasso"

Vasile Marina

Vasile Marina din Certeze nu ştie să citească sau să scrie, dar pictează peisaje şi portrete de oameni din satul său natal, apreciate de criticii de artă. Nu are studii de artă, nici nu a auzit de Grigorescu, Luchian sau Picasso, însă tablourile pe care le pictează îi impresionează pe toţi care ajung să le vadă.

Este vorba despre Vasile Marina, un oşan din Certeze în vârstă de 17 ani. Când era în clasa I, a avut un accident. L-a lovit o maşină, iar de atunci are probleme în a reţine învăţătura de la şcoală. Deşi a terminat, pe hârtie, opt clase, la şcoala ajutătoare, Vasile nu ştie să scrie sau să citească. „De câte ori îl puneam să-şi facă temele, în loc să scrie, el picta. Chiar şi literele le picta“, spune mama sa, Floare Marina, casnică.

Nu are un diagnostic clar, pentru afecţiunea pe care o are, însă mama sa spune că suferă de un „blocaj psihologic“. Vâzând că băiatul nu se îndeamnă la carte, părinţii săi, oameni simpli de la ţară, l-au încurajat pe Vasile să picteze. Orice. De la peisajul din spatele casei, la vacile care pasc în iarbă, oşeni care dansează în strai popular, clopurile şi straiele populare, pe care mama sa le ornează cu mărgele. Aşa a ajuns Vasile Marina pictor. „Părinţii mei s-au gândit că pot câştiga o pâine din asta. Şi acum fac picturi la comandă, pe pereţii din casele din Certeze, în camerele copiilor, cu Tom şi Jerry sau Albă ca Zăpada. Iau cam 200-300 de euro pe o lucrare din asta”, spune Vasile. Cu banii obţinuţi, îşi iau vopsele, să fac tablourile care îi plac mie, nu cele făcute la comandă, precizează tânărul. De altfel, a început să vândă şi din tablourile pe care le face pentru el. Cam 200-250 de euro ia pe un sigur tablou, în funcţie de mărinimia cumpărătorului. „Numai că oamenii din zona noastră sunt cam zgârciţi şi se tocmesc şi pentru 50 de euro“, mai spune Vasile.

Al doilea Henri Rousseau
A fost descoperit de un pictor local, Ionică Pop- Prilog, care l-a luat ucenic. În mai 2009 a avut prima expoziţie personală, la Negreşti-Oaş. Ieri şi-a vernisat cea mai recentă expoziţie, la Cluj-Napoca. „Are trei expoziţii concomitente, una aici, la Cluj, la Galeria «Arte», alta la Ciucea, cu tabouri despre viaţa şi activitatea lui Octavian Goga, dar şi peisajele din zonă, şi una de icoane pe sticlă, în stilul celor de la Nicula, la Voivodeni, judeţul Sălaj “, spune Felician Pop, directorul Centrului Judeţean de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale Satu Mare.
„Dacă e să-i comparăm stilul actual, Vasile pictează cam ca Henri Rousseau, zis douanier (vameşul - n.r.) pictor naiv de geniu. Însă s-ar putea ca pe viitor să adopte alte formule de expresie artistică“, mai spune Felician Pop.
Vasile Marina este, acum în al doilea an la Şcoala Populară de Artă din satu Mare. Vrea să înveţe tehnicile marilor artişti, chiar dacă până acum nu a ştiut nimic despre ei. 

Autoportetul „omului de iarbă“

Felician Pop, împreună cu un student în anul I la Facultatea de Psihologie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Robert Laszlo, a făcut chiar un documentar despre Vasile Marina, căruia i-au spus „Autoporterul omului de iarbă”. Autorii îi spun povestea lui Vasile, pe care îl înfăţişează ca pe un tânăr care are alte preocupări decât adolescenţii de vârsta. El desenează şi pictează cu mare pasiune pentru forme şi culori. Îşi ia modele tot ce vede în jurul său, de la consătenii săi îmbrăcaţi în straie de sărbătoare, ieşiţi la joc, în mijlocul satului la vreo sărbătoare, până la vacile care pasc molcome pe dealul din spatele casei sale.
Înclinaţia pentru frumos a moştenit-o de la mama sa, Floare (38 de ani). Şi ea în copilărie desena şi picta frumos. „Pe vremea aia nu se punea accent pe aşa ceva“, spune mama artisului naiv.

Tatăl acestuia este, şi el, un om simplu. Lucrează la o fabrică de apă minerală din apropiere. Sora lui, care este acum în clasa a IX-a, îl încurajează şi ea să picteze. Deşi e din Certeze, localitatea devenită faimoasă şi prin vilele răsărite după 1990, cu banii munciţi în străinătate de către localnici, Vasile nu locuieşte într-un astfel de „palat“. „Vasile Marina nu este rezultatul opulenţei“, este de părere Vasile Corpodean, directorul Şcolii Populare de Artă din Cluj, prezent şi el la vernisajul expoziţiei tânărului.

Îşi desenează numele
Pentru Vasile Marina, literele nu însemnă nimic, acestea sunt doar semne care îi fug în faţa ochilor. Nu ştie să le folosească pentru a-şi semna lucrările. Cu toate acestea, numele său apare pe tabourile pictate de adolescent, însă el nu îl scrie, ci mai degrabă îl desenează, după ce l-au scris alţii. După ce îşi desenează numele, tânărul îl şi pictează în culori, ca să dea bine în taboul realizat, povesteşte tânărul pictor.

OPINIA CRITICULUI: „Nu are niciun criteriu, însă are talent brut”

Pe lângă cei care îl susţin şi promovează pe tânărul artist, sunt şi critici care cred că are şanse mici de a ajunge un mare artist. „Naivii au fost mari când au fost făcuţi mari. Depinde cum se ambalează marfa asta, cum exploatează contextul său“, este de părere criticul de artă clujean Vasile Radu. „E clar că trebuie şcolit. Nu are niciun criteriu, însă are talent brut, frust. Este, într-adevăr, în zona artei naive. Are baza de a ajunge ca artiştii culţi, însă îi schimbi echilibrul interior. E un act criminal să te ocupi de copiii aceştia. Ei trebuie să-şi găsească singuri echilibrul, soluţiile proprii. E o fâşie îngustă între un artist naiv şi unul diletant. Naivii sunt originali, pe când diletanţii doar imită arta cultă“, mai spune criticul.

Precdentul „micuţa Picasso”
Despre promovarea de care beneficiază Vasile Marina, Vasile Radu spune că mulţi artişti culţi de valoare nu beneficiază de acelaşi tratament. „E drept că arta nu există în afara succesului public“, mai declară criticul de artă. El a dat exemplul Alexandrei Nechita, cunoscută şi sub denumirea de „micuţa Picasso“. Mediatizată intensiv, în perioda adolescenţei sale, tânăra americană de origine română era prezentată, la vremea respectivă ca un „miracol“, ca o revelaţie artistică.
Criticul Vasile Radu consideră că toată lumea s-a pripit când au evaluat valoarea ca artist a tinerei, pentru că ea se afla doar la începuturile carierei. Potrivit criticului clujean, Alexandra Nechita nu a mai confirmat, pierzându-se printre alţii, în momentul în care a ajuns la universitate.