Michael Jackson a fost la carnaval la Bonţida

Atracţia balului a fost micuţul cosumat în regele muzicii pop

Aproape 180 de copii din tot judeţul Cluj au participat la carnavalul organizat la castelul Banffy, cu ocazia sărbătorii tradiţionale nemţeşti, de Fărşang.Aşa-numita petrecere a „mascaţilor”, Făşangul marchează Lăsatul Secului, adică începutul unei perioade în care petrecerile sunt interzise şi în care oamenii se reculeg înainte de Paşte.

Vrăjitoare, prinţese, regi, indieni sau costume mai elaborate care îi înfăţişează pe Michael Jackson sau pe Alice în ţara minunilor. Aşa au arătat copiii care au venit la carnavalul de la castelul Banffy din Bonţida. Ei au participat şi la ateliere de origami sau olărit şi au urmărit la un spectacol de teatru de păpuşi. Apoi au mâncat gulaş şi gogoşi. La finalul evenimentului, aşa cum spune tradiţia, a fost arsă păpuşa carnavalului. Este vorba despre o păpuşă din paie care, la finalul distracţiei este acuzată că a generat toate problemele şi, după o judecată în faţa satului, drept pedeapsă i se dă foc.
Carnavalul a fost organizat de Fundaţia Transylvania Trust şi Asociaţia Cercetaşilor, cu bani de la guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin intermediul programului de finanţare Mecanismul Financiar al Spaţiului Economic European. „Evenimentul se află la cea de-a treia ediţie. Anul acesta au venit copii din zonele din jur, dar şi de la Şcoala Specială pentru Deficienţi de Auz”, a declarat Hegedus Csilla, organizatorul evenimentului. Copiii participanţi au spus că şi-au făcut singuri costumele prezentate şi de abia au aşteptat farşangul, să le poată arăta.
Atracţia serii a fost micuţul cosumat în Michale Jackson.

Ce este Farşangul

Comunităţile maghiare, iar, mai demult, şi cele de saşi şi svabi din multe sate transilvănene păstrează o veche tradiţie populară de alungare a iernii şi a răului, cunoscută sub numele de „Fărşang“. Acest obicei e preluat de la saşi (în limba germană, Farshing) abia în secolul al XVI-lea, fiind adaptat, în timp, specificului etniei maghiare. În Banat, obiceiul a fost adoptat şi de români sub numele de „făşanc”. Fărşangul cuprinde perioada dintre Bobotează şi „Miercurea Cenuşii“, zi ce marchează începutul Postului Paştelui la creştinii catolici.
În perioada de Fărşang, întreaga comunitate, de la mic la mare, putea să petreacă după bunul plac.