Stiri din Cluj-Napoca

Printre ghiocei de Babadag şi crini olandezi, producătorii locali de flori scot tot mai cu curaj capul din iarnă.

Obligaţi de municipalitate să se reorienteze pe piaţă, după interdicţia de a mai vinde flori în centrul oraşului, florarii din judeţ s-au îndreptat către zonele adiacente.

Cultivator după carte

Decanul de vârstă al florarilor clujeni vine din cartierul Gruia. Elena Bereczki are la 80 de ani. A lucrat în industria textilă. De 40 de ani cultivă flori în grădina din spatele casei. Producerea lalelelor şi a lăcrimiarelor este cu o mulţime de probleme. A citit în anii 70 o carte de floricultură. A demarat afacerea cu soţul ei, decedat între timp. Acum este ajutată la vânzare de o fiică şi de o vecină.

„Toamna târziu se pun bulbii în grădină, iar în februarie se scot şi se pun în casă, să se deschidă”. În ultimii ani s-au complicat problemele de desfacere a florilor. Piaţa Mihai Viteazul a devenit inaccesibilă la chirie, după privatizarea pieţei tradiţionale. Iar din acest an a fost restricţionat şi centrul oraşului.

Trai decent din flori

Tot în Piaţa Muzeului vinde flori şi familia Toth. Eniko şi Imre locuiesc în satul Gheorgheni, la poalele Feleacului. Se ocupă de flori de şase ani. Dacă în urmă cu cîţiva ani îşi mai permiteau să lucreze şi în oraş, acum activitatea cu florile nu le mai permite să lipsească de acasă. Lucrează doar după calendar. Au renunţat chiar şi la legume. Au început cu lalele creţe şi lăcrimioare. recunosc că folosesc seminţe din Olanda. Le-am încercat şi pe cele autohtone, dar au fost de slabă calitate. "Au încolţit doar câteva sute. Cele străine au ieşit aproape toate".

Cât despre desfacere, au fost afectaţi de decizia municipalităţii de interzice desfacerea florilor din centrul oraşului. Este şi frigul care îi obligă să ţină florile în maşină. Totuşi nu se pot plânge. În domeniul florilor nu este criză. Preţurile se menţin de câţiva ani la acelaşi nivel. Cumpărătorii nu se lasă aşteptaţi.

Se aranjează cu rândul cu soţia. După ce se va termina perioada maximă de vânzare, vor face cu rândul la piaţă, cel rămas acasă urmând să se ocupe de tratamentul curent. "Ne permitem un trai decent din cultivarea florilor", mai spune Toth. După lalele şi lăcrimioare urmează panseluţele. Apoi mulşcatele, salviile, petuniile până la închiderea sezonului din noiembrie, cu crizantemele. Pentru că au foarte multe probleme, care vizează chestiuni orgnizatorice şi de administraţie pubică locală, Toth este decis să continue eforturile pentru înfiinţarea unei asociaţii a producătorilor din judeţ.

Mureşenii au descălecat la Cluj

În afară de florarii din Someşeni, Săvădisla şi Gheorgheni, în piaţă au apărut şi cultivatori de flori din judeţul Mureş. Rodica Gedo cultivă muşcate în două solarii din Tg Mureş. Este ajutată de fetiţa studentă şi de soţul revenit de la lucru din Germania. „Trei luni vindem pe an, în rest ne ocupăm de producţia de muşcate şi petunii”, ne-a spus doamna Gedo.

Primăria a autorizat 250 de amplasamente în centru şi cartiere. Jumătate din solicitări vin din municipiu, iar o treime din alte judeţe. Potrivit Oanei Buzatu, purtătorul de cuvânt al municipalităţii, Primăria nu poate favoriza producătorii locali. Astfel încât cele mai bune amplasamente din pieţe şi centru rămân în continuare în posesia comercianţilor de flori din import.