Itinerariul Jules Verne, o şansă turistică ratată

Itinerarul Jules Verne este marcat printr-un panou, pe Calea Turzii

Chiar dacă Centrul Cultural Francez a montat în 2005 panouri care indică itinerarul celebrului scriitor la Cluj, autorităţile nu au exploatat deloc potenţialul acestuia. Angajaţii Centrului de Informare Turstică Cluj nu ştiu de existenţa unor asemenea panouri în oraş şi nu pot da nicio informaţie turiştilor cu privire la traseul parcurs de personajele „Castelului din Carpaţi" în România.

Chiar dacă specialiştii consideră de mare potenţial turistic traseul parcurs de personajele „Castelului din Carpaţi", „reconstiuit” prin intermediul proiectului realizat de Centrul Cultural Francez (CCF) în 2005, acesta a rămas total neexploatat de autorităţile locale sau agenţiile de turism.

La aproximativ cinci ani de la găsirea locurilor identice cu cele descrise în romanul lui Jules Verne, singurele amplasamente care te anunţă că te afli pe urmele lui Jules Verne la Cluj sunt cele două panouri montate la intrarea în Cluj dinspre Turda şi cel dinspre Oradea.

Urmele lui Jules Verne, palide la Cluj

“Când am propus amplasarea acestor panouri, ne-am gândit să atragem nişte turişti curioşi să exploateze aventurile lui Jules Verne, însă nu poţi obliga pe nimeni să creadă în potenţialul acestei poveşti”, a explicat Ioana Moca, asistent cultural în cadrul CCF.

Angajaţii Centrului de Informare Turstică din Cluj nu pot oferi turiştilor nicio informaţie cu privire la „traseul lui Jules Vernes” în România, povestea fiindu-le total necunoscută. „Nu ştiu să vă dau detalii, am auzit că parcă s-ar pune în perioada următoare panourile despre care vorbiţi, dar nu ştiu să vă spun mai multe”, a explicat unul din angajaţii Centrului de Informare Turstică din Cluj.

Jules Verne va fi „introdus” în prezentarea Clujului

În replică, Oana Buzatu purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj a admis potenţialul turistic al circuitului şi a motivat omiterea informaţiilor în cadrul Centrului de Informare Turistică prin existenţa altor priorităţi. „În 2005 nu exista centrul, iar atunci când a fost înfiinţat ne-am ocupat de aspectele elementare ce ţin de promovarea turistică a Clujului. Informaţia ar putea fi valorificată şi luăm în considerare apariţia acesteia în pliantele de promovare a oraşului”, a declarat Oana Buzatu.

Specialiştii în turism sunt de părere că tipul acesta de produse pot fi promovate cu succes. Potrivit Luciei Morariu, preşedintele Eximtur, un asemenea produs ar putea fi vândut de către un tur operator extern, care să promoveze România şi Clujul ca destinaţie turistică. „Ideea e foarte bună şi nu trebuie să lipsească din prezentarea Clujului, pentru că-i conferă valoare oraşului, chiar dacă brandingul nu dă rezultate de pe azi pe mâine. Practic, dai impresia consumatorului că ajungând aici, te afli pe urmele lui Jules Verne”, a conchis Lucia Morariu.

7600 de euro pentru amplasarea panourilor

Centrul Cultural Francez a cheltuit pentru elaborarea, transportul şi montarea panourilor în localităţile descrise în roman aproximativ 7600 de euro, bugetul total al proiectului fiind de 12.828 de euro. Acesta a fost demarat în 2005, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la moartea scriitorului. Panouri care marchează traseul au mai fost montate în Turda, Alba Iulia, Sebeş, Sibiu, Deva, Hunedoara, Haţeg, Râu Mori, Petroşani, Petrila, Vulcan şi Curtea de Argeş.