Ipoteză: Şi-au dat viaţa încercând să salveze MIG-ul

Căpitan-comandorul Laurenţiu Buzenchi crede că cea mai probabilă cauză a prăbuşirii este o defecţiune tehnică

Ipoteza defecţiunii tehnice, emise de anchetatori duce la o altă posibilă explicaţie: au încercat o aterizare forţată. Specialiştii în aviaţie spun că, după poziţia în care avionul s-a lovit de pâmânt, este posibil ca piloţii să fi încercat o aterizare „pe burtă“ şi nu au mai avut timp să se catapulteze.

Căpitan-comandorul în rezervă Laurenţiu Buzenchi, pilot experimentat  de elicopter, cu peste 3.700 de ore de zbor, a declarat, pentru „Adevărul de Seară“, care ar fi posibilele cauze ale prăbuşirii MIG-ului 21 Lancer, luni, în apropierea Bazei Aeriene 71 de la Câmpia Turzii, în localitatea Călăraşi. „Este foarte posibil să li se fi oprit motorul în zbor, din cauză că în acesta a intrat o pasăre ori a cedat o conductă sau din cauza lipsei de combustibil.

Ultima variantă e puţin probabilă pentru că au făcut o cercetare meteo, care înseamnă doar un tur de pistă, care durează cam 7 minute. Faptul că martorii oculari spun că a cazut din cer ca o piatră mă face să cred că s-a oprit motorul, dar ar fi putut să fie şi altceva: o defecţiune majoră la instalaţia hidraulică a comezilor care să fi blocat comenzile”, spune căpitan-comadorul Buzenchi. Acesta a precizat că prima acţiune a lor a fost să orienteze nava spre o direcţie degajată. „În sinea lor, pentru că erau piloţi foarte buni, au sperat că vor salva aeronava şi chiar dacă s-ar fi oprit motorul, au încercat să îl pună pe burtă, pentru că în afara pistei nu aterizezi pe trenul de aterizare, pe roţi, ci pe burtă. Şi asta este o ipoteză”, mai spune pilotul. Nu au mai avut, însă, timp, să mai acţioneze butonul care i-ar fi catapultat şi le-ar fi salvat viaţa. „Chiar dacă erau la sol, puteau să se catapulteze“, precizează pilotul.

Prea puţine ore de zbor

În opinia pilotului aflat acum în rezervă, după 1989, Statul român nu ar fi alocat suficiente resurse financiare pentru pregătirea aviatorilor militari. Potrivit căpitanului-comandor Buzenchi, piloţii americani care se pregătesc pentru portavioane trebuie să zboare în cinci ani 1.500 de ore, adică 300 de ore de zbor pe an. „Piloţii noştri încep să zboare de la 20 de ani, iar până la 40 au 1.000 de ore de zbor, faceţi o socoteală, media este de 50 de ore de zbor pe an, adică mai puţin de o oră pe săptămână. Eu v-aş sugera ca o lună de zile să nu mergeţi cu maşina şi apoi să vă urcaţi în maşină să vedeţi că apar ezitări. E vorba de exerciţiu. Alocarea fondurilor pentru pregătire piloţilor nu a fost şi nu este cea corectă”, este de părere aviatorul. Potrivit acestuia, căderea unui MIG produce o pagubă de 10-12 milioane de dolari. Doar pregătirea unui singur pilot costă 2,5 milioane de dolari, spune aceeaşi sursă.