Ionel Dîncu pune pe roate proiecte europene de zeci de milioane de euro

Este omul din spatele proiectului de modernizare a lacurilor sărate din judeţ. Nu este la prima ispravă de acest gen, fiind unul dintre performerii din domeniul accesării şi implementării fondurilor europene.

După ce şeful său de şantier de la o societate de stat din Cluj, tatăl omului de afaceri Arpad Paszkany, a fost îndepărtat de muncitori după revoluţie, din cauza stilului autoritar de conducere, Dîncu a migrat şi el către zona privată. După 10 ani s-a angajat la Primăria Dej. A intrat la serviciul tehnic. Cu timpul a pus la punct un serviciu care s-a specializat în atragere de fonduri străine şi implementarea proiectelor.

Cel mai bine cotat a fost proiectul pentru introducerea apei şi canalizării, peste 20 de milioane de euro, iar apoi modernizarea străzilor. Un proiect important pentru Dej este reabilitarea centrului istoric. Chiar dacă nu este la fel de important din punct de vedere financiar, amenajarea lacului sărat Toroc, la pachet cu băile sărate Cojocna şi Figa, este unul din cele mai dificile proiecte de implementat. Schimbarea soluţiilor faţă de proiectul iniţial este una din cauzele care au dus la întârzierea proiectului cu aproape un an de zile.

Cooptat pentru proiectul rampei regionale

E fericit că după atâta alergătură şi stres a putut asista la inaugurarea proiectului. Îşi aminteşte negocierile lungi pentru asocierea consiliilor locale şi judeţene, în urmă cu ani buni, pentru competiţia naţională de accesare a fondurilor.

Datorită experienţei acumulate, a fost solicitat să acorde consultanţă proiectului de realizare a rampei regionale de deşeuri. Pleacă cu durere de la Dej, unde a reuşit să atragă, prin proiecte diferite: infrastructură, social, resurse umane, mediu, peste 80 de milioane de euro. Este de părere că serviciul de atragere de fonduri şi implementare de proiecte de la Primăria din Dej este unul din cele mai performante din Transilvania, alături de cele din Baia Mare sau Turda. „Voi asigura consultanţă pentru un proiect regional pe domeniul deşeurilor ecologice şi voi susţine crerea unei asociaţii regionale în judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud şi Maramureş, pentru dezvoltarea potenţialuui trustic“, a spus Dîncu.

profil
NĂSCUT. 7 ianuarie 1965, Salva- Bistriţa-Năsăud
STUDII. Institutul Politehnic, Facultatea de Instalaţii, Cluj, Studii postuniversitare- Master, UBB Ştiinţe Administrative
EXPERIENŢĂ. Primăria Dej, implementare proiecte fonduri euroepne
FAMILIE. Căsătorit, are o fată

ce-i place
Că există un grup de persoane, tot mai numeros, cu abilităţi în atragerea şi implementarea de fonduri europene, capabili să înţeleagă fisosofia durabilităţii şi sustenabilităţii unui proiect. Această echipă creşte şi datorită profesionalismului Agenţiei Regionale de Dezvoltare de Nord Vest. Este un organism benefic pentru comunităţile locale, spune Dîncu.

ce nu-i place
Că specialiştii în atragerea de fonduri europene nu sunt totdeauna susţinuţi de autorităţi şi politicieni. Exemplu concret, deşi cu un potenţial turistic demonstrat, Mina veche de sare de a Ocna Dej nu a fost cedată municipalităţii de către Regia Sării, pentru dezvoltarea potenţialului turistic.

Că nu a reuit să convingă Regia Sării să cedeze salina închisă din Ocna Dej, să o cedeze municipalităţii, pentru dezvoltarea potenţialului turistic.

întrebări şi răspunsuri
Care a fost secretul accesării acestor fonduri mari la Primăria Dej?
I.D.: Viziune, curaj, răbdare şi perseverenţă. Dejul nefiind eligibil pentru accesarea unor fonduri europene, am creat o asociaţie de dezvoltare regională, cu consiliile locale din apropiere.

Care au fost cele mai delicate etape ale proiectului modernizarea potenţialului balnear?
I.D.: Cel mai important a fost câştigarea finanţării şi inaugurarea obiectivului. Celelalte etape mai delicate, care puteau duce chiar la blocarea proiectului sunt istorie acum.

Ce au de făcut în cotinuare autorităţile pentru ca potenţialul balnear al Dejului şi Cojocnei să intre în circuitul turistic internaţional?
I.D.: Trebuie să se asocieze, să creeze condiţii mediului privat sa investească în amenajarea locurilor de cazare, să asigure operarea parcurilor balneare create prin acest proiect la un standard minim de 3*, să pună în valoare noi atracţii turistice cum ar fi  salina de la Dej sau herghelia de la Beclean, să vină pe piaţă cu un pachet atractiv de servicii turistice.

Ce va face fostul şef cu implementare proiectului, începând de azi?
I.D.: Voi asigura consultanţa pentru un proiect regional pe domeniul gestionarii deşeurilor  şi voi susţine crerea asociaţii regionale Ţinutul Haiducilor în judeţele Cluj, Bistriţa Năsăud şi Maramureş, in special asocierea zonelor rurale pentru dezvoltarea potenţialui turistic.

V-a tentat să rămâneţi în străinătate?
I.D.: Îmi place să călătoresc în Occident, dar cele văzute acolo mă fac să mă gândesc cum se pot aplica în ţară.

Vom reuşi să accesăm mai mulţi bani europeni, pentru a impulsiona mai bine dezvoltarea turistică?
I.D.: Încă lucrurile nu evoluează suficient de rapid, cum ne-am dori, din diverse cauze. Ne lipseşte viziunea apoi ne încetineşte politicul, şi poate neîncrederea comunităţii în resursele proprii. Atunci când vom ajunge sa creăm masa critică  necesara schimbării , lucrurile se vor mişca mult mai vizibil. Până atunci haideţi să ne bucurăm de ce avem astăzi.