Investiţiile care îmbogăţesc satele din Ardeal

Comuna Jucu a cunoscut cel mai brusc capitalismul

Nokia, Hanna Instruments, Universal Alloy Corporation, TransAvia sau Unicarm sunt firme care contribuie cu milioane de lei, în fiecare an, în bugetele unor mici localităţi din Transilvania . Comune fără nicio perspectivă precum Jucu, Galda de Jos, Vetiş, Nuşfalău şi Dumbrăviţa pot, acum, după ce pe teritoriul lor au apărut fabrici, să investească sume importante în infrastructură, învăţământ, sport. 

Deschiderea fabricii Nokia la Jucu, Cluj, în ianuarie 2008, a revitalizat o zonă ce părea condamnată la moarte. La doi ani de când a luat naştere primul telefon mobil clujean „made in Jucu”, autorităţile locale au colectat de la concernul finlandez nu mai puţin de 5.000.000 de lei (aproximativ 1,1 milioane de euro). Conform viceprimarului Ioan Bucur, Nokia asigură anual aproximativ 33% din bugetul anual al comunei Jucu. Banii le-au permis autorităţilor să demareze proiecte ample. Ultimul pe listă este iluminarea Drumului naţio-nal 1C.

Drumului clujenilor, luminat pe banii Nokia

„Cred că suntem singura comună din ţară care nu este iluminată public stradal pe drumul naţional”, spunea primul Ioan Pojar în urmă cu an. Acum, folosindu-se de sumele disponibile în bugetul local, autorităţile locale au decis să îi scape pe şoferi de comşarul traversării, pe timp de noapte, a drumului din comună şi, totodată, pe pietonii nevoiţi să traverseze şoseaua şi să rişte să fie acroşaţi, în beznă, de autoturisme. Lucrările ar urma să înceapă, conform autorităţilor, anul acesta.

„Fără banii de la Nokia, nu ne puteam descurca aşa de bine. Cu siguranţă, nu am fi putu face atât de multe“, spune viceprimarul Ioan Bucur, care a menţioant că pentru 2010 au fost incluse, în proiectele locale, construirea unei grădinţe şi a unei creşe.

Aceste două obiective se află în stadiul de studiu de fezabilitate. Un alt proiect de anvergură demarat la Jucu vizează construirea unui complex sportiv modern, de 1,5 milioane de lei, în locul actualului teren de fotbal „îmbătrânit”. Lucrările vor demara, de asemenea, anul acesta.

Găinile şi laptele, o jumătate de milion de lei pentru Galda de Jos

Companiile Transavia şi Albalact au pus pe harta mediului de afaceri naţional satul Oiejdea, din Galda de Jos, comună cu 4.800 de locuitori. În timp ce Transavia este lider naţional în producţia de carne de pui, cu o cotă de piaţă de 25 la sută, Albalact se situează între primii cinci producători de lapte din România. Localitatea este foarte interesantă pentru investitori datorită faptului că pe aici trece Drumul Naţional 1 Alba Iulia – Turda – Cluj-Napoca.

„Suntem prima şi singura comună din judeţ cu o asemenea expansiune economică. Pe an avem venituri proprii semnificative, la care o contribuţie majoritară o au aceste companii”, a spus Romulus Raica, primarul comunei Galda de Jos.

În 2008, companiile Transavia şi Albalact au contribuit la bugetul local cu 449.000 de lei. La sfârşitul anului 2009, contribuţia celor două firme a crescut cu aproximativ 10 la sută, ajungând la suma de 524.228 lei. Primarul Romulus Raica a precizat că banii au fost folosiţi în realizarea unor investiţii absolut necesare pentru localitatea Oiejdea. „Veniturile proprii, la care au o contribuţie majoritară aceste două companii, au fost folosite pentru extinderea şi modernizarea Şcolii cu clasele I-VIII din Oiejdea, pentru extinderea reţelei de apă şi a sistemului de canalizare menajeră şi a staţiei de epurare, precum şi pentru reparaţii capitale la căminul cultural din localitate“, a mai spus primarul din Galda de Jos.

Străzi, iluminat şi salubritate, proiecte realizate pe banii Unicarmului

SC Unicarm SRL, cu sediul în localitatea Vetiş, deţinut de omul de afaceri Vasile Lucuţ este principalul contribuabil la bugetul local al comunei.  Anual, compania virează peste 1.000.000 de lei primăriei din Vetiş. „Societatea este principalul contribuabil al comunei Vetiş. În 2008, acesta a virat aproape 900.000 lei la bugetul local, iar în 2009, suma a crescut cu alte 100.000 lei. Fără Unicarm în localitatea Vetiş ne-ar fi foarte greu în ceea ce priveşte investiţiile“, a declarat viceprimarul localităţii, Ilie Paşcu.

Conform acestuia, din banii pe impozite şi taxe, revenite de la Unicarm, localitatea îşi asigură anual plata salubrizării şi a iluminatului public. „În plus, anul trecut am avut multe investiţii, printre care se numără şi întreţinerea drumurilor de acces, respective modernizarea lor“, a mai spus viceprimarul Vetişului.

Bugetul alocat în anul 2009 pentru cei 4.921 de locuitori ai comunei Vetiş  a fost 5.637.000 lei, Unicarmul având o pondere de 10% la această cifră.
Din banii alocaţi de societate în 2010, edilii comunei vor să construiască, în 2010, centrul Multifunţioal Vetiş, să reabiliteze dispensarul şi farmacia din localitate, respectiv să modernizeze drumurile de acces. 

Societatea Unircarm Satu Mare deţine monopolul la produse şi preparate din carne pe Ardeal, iar din vara anului 2009, Vasile Lucuţ a deschis alte trei fabrici: de pâine, lapte şi îngheţată. La ora actuală, societatea are un număr de peste 1.500 de angajaţi, iar cifra de afaceri se ridică la aproape 100 de milioane de euro.

Lider mondial în aparatură analitică, la Nuşfalău

În comuna Nuşfalău, cu 5.500 de locuitori, Hanna Instruments, liderul mondial în producţia de aparatură analitică pentru laboratoare, şi-a deschis un punct de lucru în urmă cu cinci ani. De altfel, în comuna în care locuiesc puţin peste 3.700 de persoane, Hanna Instruments este cel mai mare contribuabil. „Anual, firma aduce bugetului local aproximativ 400.000 de lei, ceea ce înseamnă aproximativ 10 la sută din veniturile noastre proprii”, ne-a declarat Radu Mate, primarul comunei Nuşfalău.

Banii sunt folosiţi, potrivit edilului, în infrasctructură, precum şi în reabilitarea unor obiective din comună. În plus, au fost create şi locuri de muncă pentru locuitorii comunei, în condiţiile în care la Hanna Instruments lucrează aproximativ 400 de angajaţi.

Fabrica de avioane a scos Dumbrăviţa din datorii

Compania Universal Alloy Corporation a investit 30 de milioane de dolari la Dumbrăviţa, într-o fabrică ce produce piesele pentru avioanele Boeing şi Airbus. Fabrica cu 150 de angajaţi, inaugurată în noiembrie 2009,  a fost „colacul de salvare” pentru comunitatea locală. Cu banii încasaţi pe impozite de la „Fabrica de Avioane“, cum i se mai spune unităţii, primăria din  comuna Dumbrăviţa, localitate cu circa 4.000 de locuitori, şi-a plătit restanţele la iluminatul public şi utilităţi.

„Taxele şi impozitele aferente trimestrului IV plătite de societate către primărie au fost de 150.000 de lei”, a declarat Ileana Pop, contabilul Primăriei Dumbrăviţa. Cu o parte din aceşti bani s-au achitat facturi restante încă din aprilie 2009 la iluminatul public şi facturi la utilităţi adunate din anul 2007. „Am achitat 70.000 de lei restanţele către Electrica şi facturile la gaz de la Primărie şi Şcoală. Dacă nu era Fabrica de avioane nu ştiu ce făceam”, a continuat contabila. Din declaraţiile depuse de societate, primăria Dumbrăviţa estimează că în anul 2010, suma încasată va ajunge la 450.000 de lei, bani care vor finanţa infrastructura comunei. „Vom face lucrări de canalizare şi vrem să construim o bază sportivă”, a enumerat Felician Ciceu, primarul Comunei Dumbrăviţa.

Localităţile din Ardeal unde marile companii au investit milioane de euro nu au mai mult de 5.000 de locuitori

„Fără banii de la Nokia, nu ne puteam descurca aşa de bine. Cu siguranţă, nu am fi putu face atât de multe“, spune viceprimarul Ioan Bucur

Investiţii de 8.000.000 de euro în 2010, la Jucu

Conform directorului companiei Tetarom, Viorel Găvrea, parcul industrial Tetarom III din Jucu se va „îmbogăţi”, în acest an, cu doi noi investitori. Este vorba despre companiile Energobit şi Cord Blood Center Laboratories, care vor investi cinci, respectiv trei milioane de euro. Găvrea a mai spus că, pentru a atrage noi investitori în zonă, Tetarom, companie controlată de CJ Cluj, va apela la specialişti în consultanţă din cadrul celor mai importante firme în domeniu din lume.