„Stăpânul barajelor“: Hidrocentralele ar scăpa România de inundaţii

Inginerul hidroenergetician Marius Mălai, care a coordonat lucrările de realizarea a zeci de baraje din România, a acordat ziarului „Adevărul” un interviu despre strategiile care ar putea scăpa România de inundaţii.Inundaţiile catastrofale prin care trece din nou, populaţia din România ar avea o soluţie: un plan strategic de hidrocentrale, crede unul dintre cei mai reputaţi hidroenergeticieni din ţară.

În vârstă de 73 de ani, inginerul Marius Mălai s-a luptat cu apele timp de peste 44 de ani. Proaspăt absolvent de facultate, şi-a „făcut mâna” pe şantierul marelui baraj de la Vidraru. Apoi s-a ocupat de proiectele hidroenergetice de la Gilău, pentru alimentarea cu apă a Clujului, Leşu, pentru alimentarea cu apă a Oradei, şi a coordonat în mod direct proiectările şi execuţia a numeroase alte hidrocentrale din Cluj, Alba, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Hunedoara, Mureş şi Maramureş. Din postura de expert în stăvilirea apelor, el a acordat un intreviu pentru „Adevărul de Seară”.

Există măsuri realiste de prevenire a inundaţiilor catastrofale?

Acest subiect ar merita o dezbatere largă naţională, din care cei care ne conduc să poată trage nişte concluzii. Sunt trei categorii mari de măsuri: locale, măsuri la nivel naţional şi măsuri la nivel internaţional. Din măsurile locale aş evidenţia în mod deosebit faptul că albiile minore şi majore ale râurilor şi pârâurilor nu sunt întreţinute. În aceste albii au venit aluviuni, în care au crescut tufe, apoi copaci. S-au făcut o serie de construcţii, tot felul de case, de cabane care, în unele locuri, au schimbat cursul râului. Aceste albii minore şi majore ar trebui curăţate în întreaga ţară. Astfel, pârâruile alea mici care se umflă şi fac prăpăd ar avea secţiune de scurgere mult mai mare decât în prezent şi care ar reduce foarte mult efectele acestor inundaţii catastrofale. A doua măsură pe plan local pe care eu o văd este că politicienii şi conducătorii din zonele calamitate în anii anteriori trebuiau să ia nişte măsuri de consolidare definitivă sau de ridicare, de construcţie de noi diguri. În timpul inundaţiilor se iau măsuri, pe care le vedem la televizor, dar după inundaţii nu se mai face nimic.


La nivel naţional ce ar trebui să facă autorităţile?

Ca măsuri de ordin naţional, în primul rând mă deranjează minimalizarea, practic oprirea, stagnarea progarmului de investiţii în hidrocentrale. În regimul trecut, construcţia de hidrocentrale era consideră o problemă importantă, politică şi de stat. Înainte să fie construite hidrocentralele din bazinul Someş - Gilău, Tarniţa, Mărişelu -, zona Clujului era des inundată, începând cu Gilăul, unde în locul actualului baraj era o moară şi ceva locuinţe. Mai era inundat şi Clujul, în partea din aval, în zona fabricii Clujana. De când s-au construit aceste baraje în lacurile lor s-a prins toată viitura şi Clujul n-a mai cunoscut inundaţii în zonele respective. Asta este o realizare extraordinară. Nu vorbesc despre importanţa hidrocentralelor, de faptul că sunt singurele care nu poluează, comparativ cu cele care merg pe cărbuni sau pe gaz, nu vorbesc de faptul că materia primă este românească, fiindcă apa, apa de ploaie, nu trebuie adusă din import şi plătit transportul ei. Toţi factorii politici din ţara asta ar trebui să „reinventeze”, să refacă programul de investiţii hidro.

Conlucrarea cu statele vecine ar fi o soluţie?

În anii anteriori, pentru că ucrainienii nu ne-au anunţat sau dacă ne-au anunţat, ai noştri nu au luat măsuri, au fost o serie de inundaţii în Moldova. A nu ţine seama de aceste lucruri înseamnă a te pomeni cu apa în ograda ta când nu te aştepţi. Îţi vine să plângi când vezi la televizor ce se întâmpla acum în Moldova.

Cum anume pot diminua hidrocentralele riscul de inundaţii?

De exemplu, în momentul în care se anunţă că vine o viitură peste patru-cinci zile în bazinul Someş, dispecerul energetic naţional din Bucureşti, care coordonează toate hidrocentralele, dă ordin ca toate hidrocentralele de pe valea Someşului să funcţioneze din plin non-stop, opt ore, zece ore, 24 de ore, 48 de ore, depinde cum s-a evaluat viitura, ca să golească lacul. Lacul fiind parţial golit va prinde această undă de viitură şi nu mai sunt inundaţii în aval.

În judeţul Cluj, unde ar mai trebui făcute hidrocentrale ca să fie totul în regulă?

În judeţul Cluj, ar mai trebui în zona Dej-Beclean. Acolo erau prevăzute, dar nu s-au mai făcut.


CV Marius Mălai

1962 - 1967 - inginer constructor principal, şef de lot la barajul Vidraru
1968 - şef de şantier la barajul Gilău şi la barajul Leşu. Tot el a început excavaţiile la barajul Tarniţa
1970 - 2000 inginer-şef, director de investiţii, coordonator proiectare şi executare la hidrocentralele din judeţele Cluj, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Alba, Hunedoara, Mureş şi Maramureş.
2000  - se pensionează