Corida de Cluj: Înstruţatul boului la Mănăstirea (GALERIE FOTO)
0De Rusalii, într-un sat clujean se organizează o cursă nebunească în care tinerele, îmbrăcate în strai popular, încearcă să oprească din goană un taur
Tauri lăsaţi liberi pe uliţe înguste, urmăresc îndeaproape gloata care fuge înaintea lor şi încearcă să îi prindă, într-un act de bravadă, asemănător celebrei curse de la Pamplona. Nu este însă o scenă din vreun oraş spaniol, ci din satul Mănăstirea, comuna Mica, judeţul Cluj. Aici, obiceiul numit „înstruţatul boului”, ţinut numai de Rusalii, este păstrat sub o formă care unora le-ar părea inutil de periculoasă: o cursă nebunească în care tinerele satului, îmbrăcate în strai popular, încearcă să oprească din goană un taur împodobit ca de sărbătoare, cu cununi de grâu împletite pe ocruce, cu aţă roşie.
Doar pentru curajoşi
Însă cursa în faţa taurului înstruţat nu este pentru cei slabi de înger. „Cu greu se găsesc cinci-şase fete să vrea să participe. Le e frică să nu păţească ceva”, spune Amalia Şimon, una dintre cele şase fete, cu vârste cuprinse între 18 şi 20 de ani care s-au încumetat anul acesta să prindă boul.
Tradiţia spune că fata care reuşeşte să oprească animalul se va mărita anul acesta. „Îi doar un obicei. Nu vreau să mă mărit aşa tânără”, surâde Amalia. Înainte să-i fie dat drumul animanului, mai are loc o cursă, a cailor, şi ei împodobiţi ca de sărbătoare, lăsaţi liberi prin sat. „Şi din faţa lor trebuie să te fereşti, că nu ştiu multe, după ce începe să le placă galopul”, spune Adi Moldovan, un localnic din Mănăstirea.
Un alt obicei de Rusalii este ca feciorii satului să se îmbrace în „cenuşorci”, personaje pe care toţi localnicii încearcă să îi ude cu găleţi de apă, atunci când trec pe uliţele lor. Sunt urâţi ca noaptea şi poartă bâte, să se apere şi ei, cum pot, de cei care vor să îi ude leoarcă.
Obicei mai domol
Obiceiul de înstruţatul boului se păstrează şi în alte sate din Transilvania, dar în forme mai paşnice. La Mintiu Gherlii sau Batin, de exemplu, are loc un soi de procesiune, în care doi boi sunt puşi în jug, împodobiţi cu flori de pana boului şi rugi de rusalii şi duşi prin sat. Cel mai falnic cal din sat trage după el o roată pe care sunt puşi o mireasă, un mire, doi naşi şi un staroste, toţi făcuţi din lemn. Localnicii se pregătesc pentru Rusalii şi cu o săptămână înainte, pentru ca totul să fie aşa cum spune tradiţia.
„Este o datină pastoral-agrară, influenţată de cultul solar, care simbolizează fecunditatea şi fertilitatea. Nu are nicio legătură cu tradiţia spaniolă a luptelor cu tauri”, spune Maria Golban, directorul Direcţiei de Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional din Cluj.
Sărbătoarea Rusaliilor
Denumirea „Rusalii” vine de la vechea sărbătoare romană Rosalia, când se puneau trandafiri pe morminte. Rusaliile sunt considerate zâne rele care iau minţile oamenilor, sau îi pocesc pe cei care le ies în cale. Se spune că oamenii trebuie să poarte asupra lor frunze de pelin pentru a se apăra de acestea şi că nu e bine să le vorbească dacă le întâlnesc. Se crede despre Rusalii că sunt Zânele apelor, din această pricină, de ziua lor, nu e bine să te scalzi, căci te-ai putea îneca.
Se încarcă comentariile...
