Imobilizarea maşinii, fără drept de apel la Cluj

Şoferii nu au şanse în instanţă pentru a contesta măsura blocării autovehiculului. FOTO: Arhivă

Instanţele clujene au respins ca nefondate toate acţiunile formulate de şoferii care s-au trezit cu maşinile blocate sau ridicate. Chiar dacă în Braşov, Satu Mare şi Craiova, hotărârile de Consiliu Local care prevăd imobilizarea autovehiculelor au fost anulate, până în prezent, la Cluj, niciun şofer nu a avut câştig de cauză.

În primele nouă luni ale anului, lucrătorii Poliţiei Comunitare din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au aplicat 58.000 de amenzi şoferilor care nu şi-au cumpărat tichetul de parcare sau şi-au lăsat autoturismul în locuri nepermise. Tot în perioada menţionată, la un număr de 4.320 de autoturisme le-au fost blocate roţile, respectiv alte 3.080 au fost ridicate de angajaţii Regiei Autonome a Domeniului Public (RADP) Cluj-Napoca. În ciuda acestor cifre, foarte puţini şoferi au ales calea instanţelor pentru a contesta legalitatea acţiunii complementare de ridicare şi blocare a autovehiculelor.

Practică în instanţă

Puţinii care au ales, totuşi, această metodă au pierdut, acţiunile acestora fiind respinse ca nefondate. Avocatul Daniel Vladu susţine că numărul acţiunilor deschise în instanţă, împotriva măsurii de imobilizare sau ridicare a maşinii este foarte mic, iar  până în prezent nu a câştigat nimeni. Clujenii au invocat faptul că maşinile lor nu au reprezentat un impediment pentru trafic sau diferite vicii de procedură.

„Chiar eu am atacat în instanţă, în 2008, Hotărârea de Consiliu Local care prevede imobilizarea autovehiculului. Acţiunea a fost respinsă ca nefondată, iar în cursul anului 2009, a fost adoptată o altă hotărâre de municipalitate. Am contestat eventualele prejudicii pe care maşina mea le-ar fi făcut, prejudicii care nu existau, dar şi faptul că nu am primit acasă contravenţia de la Poliţie“, arată avocatul. Vladu susţine că practica judiciară la Cluj e de respingere a acţiunilor ca nefondate.

„Se merge pe această direcţie. În 2003 am contestat măsura blocării roţilor în Constanţa. Atunci am câştigat procesul, iar hotărârea de consiliu a fost anulată. Oamenii nu mai contestă măsurile de imobilizare a maşinii, la Cluj, din cauza unei oarecare resemnări. Într-adevăr aici imobilizarea autovehiculului e dispusă de agenţii de Poliţie Rutieră“, consideră acesta.

Hotărâri anulate la Satu Mare. Braşov şi Craiova

Sătmăreanul Răzvan Micul a obţinut în instanţă, zilele trecute, suspendarea hotărârii Consiliului Local Satu Mare privind blocarea roţilor. El a invocat precedentele de la Braşov şi Craiova, unde activitatea de imobilizare a autoturismelor parcate neregulamentar de către Primării. 

Ridicărea autoturismelor în Cluj-Napoca. FOTO: Radu Neag

Principalul argument în susţinerea acestor decizii este bazat pe preverile articolului 88 din Ordonanţa de Urgenţă 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice. Articolul prevede că „imobilizarea autovehiculului se dispune de către poliţistul rutier în condiţii strict prevăzute de lege“, respectiv „imobilizarea unui autovehicul se dispune şi se efectuează de către Poliţia Rutieră, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege".

Totuşi, aceast argument nu poate fi adus împotriva Primăriei Cluj, care a dispus că ridicarea şi blocarea autoturismelor de pe carosabil se face numai la dispoziţia unui agent de poliţie. Angajaţii primăriei au dreptul să imobilizeze sau să ridice numai autoturismele aflate pe domeniul public sau privat al municipiului, adică pe trotuare, pe spaţii verzi etc.

Primăria: „Acţionăm conform legii“

Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, a declarat că lucrătorii Poliţiei Comunitare acţionează legal. „Pe spaţiul public sau privat al municipiului, imobilizarea autovehiculului se face de poliţiştii comunitari, în timp ce pe carosabil se acţionează împreună cu Poliţia Rutieră“, a arătat aceasta.

37.259 de locuri de parcare are în prezent municipiul