IPS Andrei şi PS Irineu sunt candidaţii propuşi de Sinodul mitropolitan pentru scaunul de mitropolit al Clujului

Sinodul mitropolitan al Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului s-a întrunit în şedinţă specială, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca, sub preşedinţia Preafericitului Daniel, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a decis că IPS Andrei şi PS Irineu sunt candidaţii pentru scaunul de mitropolit.

Cei şapte episcopi şi patriarhul i-au desemnat pe cei doi prin vot secret pe arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei şi pe Preasfinţitul episcop vicar Irineu Bistriţeanul.

Numele celor doi ierarhi desemnaţi de Sinodul Mitropolitan vor fi prezentate membrilor Adunării eparhiale a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului, care se va întruni în şedinţă de consultare cu membrii Sinodului mitropolitan, marţi, 15 martie 2011, la reşedinţa mitropolitană din Cluj-Napoca.

În cazul în care se consideră necesar, Adunarea eparhială şi membrii de drept, peste 30 la număr, pot cere completarea listei ierarhilor candidaţi, cu încă un ierarh, ales din lista candidaţilor eligili, întocmită de Cancelaria Sfântului Sinod, care conţine 24 de propuneri.

Lista finală a candidaţilor va fi înaintată Sfântului Sinod, care se va întruni în şedinţă de lucru, vineri, 18 martie 2011, la reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, pentru a-l alege, prin vot secret, pe viitorul Mitropolit al Clujului. Alegerea va avea loc chiar în ziua în care mitropolitul Bartolomeu ar fi împlinit 90 de ani.

ÎPS Andrei Andreicuţ, Arhiepiscop de Alba Iulia a făcut Facultatea de Construcţii Căi Ferate din Bucureşti, fiind repartizat apoi ca inginer la Cluj-Napoca. În 1978 a absolvit Institutul Teologic din Sibiu. În 1998 a devenit arhiepiscop de Alba Iulia.

În 1978, Irineu Bistriţeanul şi-a luat licenţa în teologie cu calificativul ,,excepţional“, fiind şef de promoţie la Institutul Teologic din Bucureşti. Între anii 1985- 1988 a beneficiat de o bursă de studii în America. O pată neagră în biografia Preasfinţitului Irineu este „rătăcirea“ sa de la începutul anilor ’90, când a recunoscut că a fost adeptul unei secte religioase cunoscute sub nunele de Grupul de la Glodeni-Pucioasa.