INTERVIU Cluj, Capitală Culturală Europeană 2020. Omul şi ideea

Arhitectul Ionel Vitoc este ceal care a venit primul cu ideea ca municipiul să lupte pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2020. Arhitectul Ionel Vitoc e legat sufleteşte atât de Cluj, cât şi de Sibiu. Din acest s-a întrebat, în vremea în care oraşul de pe Cibin era Capitală Culturală Europeană, de ce nu ar putea şi Clujul să obţină acest titlu.

Nici nu îşi imaginează că peste nouă ani, Cluj-Napoca să nu fie Capitală Culturală Europeană (CCE). Până atunci mai este, însă, extrem de mult de lucru, crede arhitectul care a convins întreaga suflare interesată a oraşului (Primăria, universităţile, cluburile Lions şi Rotary, ONG-uri) să se asocieze şi să pună la cale împreună o strategie de a câştiga această nominalizare, în competiţia cu Iaşiul şi Timişoara.

Este mult de lucru, iat timpul nu este aşa de mult cum pare, fiindcă 2013 este anul în care se hotărăşte oraşul din România care va candida pentru titlul de CCE.

Cum i-a venit ideea tocmai arhitectului Ionel Vitoc?
Eram la Sibiu, în plină desfăşurare a evenimentelor din 2007, pe când oraşul era Capitală Culturală Europeană . Sunt legat de Sibiu, am fost zece ani arhitect acolo, am fost şi arhitect-şef al Sibiului şi oraşul e parte din mine. Stând aşadar de vorbă cu colegii de acolo, mă întrebam de ce la Sibiu se poate şi la Cluj nu (să fie desemnat CCE - n.r.). Am discutat despre demersuri, m-am interesat şi, eu iubind Clujul, mi-am propus să încep demersurile.

E o idee care putea veni oricui, nu e invenţia mea, nu pot să spun că mie mi se datorează. Eu am avut însă posibilitatea să public în 2008, în revista pe care o conduc, „Oraşul“, primele idei despre Cluj - Capitală Culturală Europeană în 2020.

Cum aţi ajuns la Primărie şi cum au reacţionat cei de acolo?
În 2010 am solicitat sprijinul cluburilor Lions şi Rotary, iar apoi Uniunii Universităţilor Clujene. Iar universităţile au fost foarte receptive. După părerea mea, universitatea e brandul Clujului. Mă refer la universitate în general, la Clujul ca oraş universitar. Odată cu acceptul dat de rectorii universităţilor clujene, m-am adresat primarului. A fost foarte deschis, chiar zicea că a avut şi el ideea.

În concluzie, eu consider că ei sunt cei dintâi în ceea ce priveşte demersul pentru CCE: primarul şi consiliul local, universităţile, preşedinţii cluburilor Lions şi Rotary şi eu, ca reprezentant al Fundaţiei Culturale „Carpatica“. Mă bucur că Primăria conduce acest demers, pentru a obţine această nominalizare.

Suntem pregătiţi? Avem cultura necesară, din toate puncte de vedere?
Depinde. Sportul e cultură? Sportul provoacă nişte evenimente care ridică nivelul de percepere cultural, educă oamenii, îi civilizează. Învăţământul poate fi act cultural. A fi CCE e mai complex, cuprinde tot. Arhitectura de exemplu. Clujul oferă un cadru arhitectural deosebit. Avem şi această multiculturalitate, chiar dacă ne mai încurcă naţionalismele. Dar o Capitală Culturală Europeană tinde spre a ne deschide unii spre alţii, de a participa împreună la tot.

În fine, avem Festivalul Internaţional de Film Transilvania sau Toamna Muzicală Clujeană. Sunt multe festivaluri şi evenimente, pe care în 10 ani trebuie să le ridicăm la o importanţă europeană. Trebuie să avem atâtea evenimente încât să îţi doreşti să mergi undeva şi să nu ştii ce să alegi. Cultura trebuie să fie o manifestare continuă, nu de sfârşit de săptămână.

Dar din punctul de vedere al infrastructurii?
Administraţia e cea care coordonează această acţiune. Dar trebuie şi să realizeze din obiectivele pe care şi le propune, cum ar fi Centrul Cultural Transilvania, stadionul, Parcul Central, aeroportul, centurile ocolitoare.

Aeroportul are un impact puternic. Plasează oraşul ca punct de interes, e poarta de intrare. E enorm de important, poate veni oricine de oriunde să ţină o conferinţă aici, după care să plece cu avionul. Momentan doar aeroportul face această conexiune externă, autostrada încă nu o face. În momentul în care vom avea aceste două legături puse la punct, Clujul va fi mult mai căutat.

Dacă vom avea şi infrastructura interioară pusă la punct, Clujul va fi o bijuterie, un oraş-perlă. Doar că lipsesc mulţi „regizori“ care să se ocupe de aceste probleme, deoarece Primăria singură nu poate să facă aşa ceva. Primăria trebuie să coordoneze.

Credeţi că vom câştiga?
Sigur că da. Indiferent dacă vom fi noi cei nominalizaţi, sau dacă va fi Timişoara, Iaşiul sau am auzit că şi Alba Iulia ar dori, participarea la această competiţie şi dorinţa de a deveni CCE înseamnă un mare câştig, deoarece toată lumea se agită, toate instituţiile „mişcă“. Clujul e într-o fierbere la ora actuală.

După 2013, dacă vom fi aleşi, Clujul va fi într-o fierbere continuă, iar anul 2020 va fi anul de clocot ca să spun aşa, când tot ceea ce s-a clădit până atunci trebuie să se vadă. Anul 2020 va fi o ştachetă. Apoi, ca şi Sibiul, Clujul va fi altfel văzut la nivel internaţional.

Cine este Ionel Vitoc

Ionel Vitoc (70 de ani) s-a născut la Lugoj, este arhitect, urbanist şi coordonator al revistei de specialitate „Oraşul“. A studiat la Facultatea de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti, fiind mai apoi repartizat la Sibiu, unde a şi rămas zece ani. S-a mutat la Cluj, unde conduce firma Ambient Proiect, prin intermediul căreia a realizat mai multe proiecte de amploare din oraş, printre care cel mai nou, hotelul de cinci stele din cartierul Bună Ziua, Grand Hotel Italia, care va fi inaugurat în iunie.