Stiri din Cluj-Napoca

„Adevărul“ vă prezintă harta consumului de droguri la nivelul municipiului, pe cartiere. Consumul de droguri a luat amploare în oraşul nostru odată cu apariţia etnobotanicelor.

E greu de stabilit în ce şcoli se consumă mai multe droguri ori dacă tinerii de bani gata fumează sau prizează mai multe droguri decât cei cu o situaţie financiară mai modestă. Un lucru e cert în privinţa ambelor categorii: toţi consumă. E afirmaţia coordonatorului biroului Cluj al Agenţiei Naţionale Antidrog, Sebastian Marcu. „Nu poţi spune că într-un liceu se consumă mai mult decât în altul etnobotanice sau alte droguri, dar poţi spune că în toate liceele se consumă“, a declarat acesta.

Marcu susţine că municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un boom al consumului de droguri din 2009, când au intrat pe piaţă etnobotanicele. Acum, deşi „magazinele de vise“ au fost închise, substanţele se comercializează pe internet sau pe ascuns.

Consumul de droguri s-a dublat

Faţă de anul trecut, numărul tinerilor, dar şi al părinţilor care apelează la serviciile de consiliere antidrog s-a dublat, potrivit unui raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, . Specialiştii susţin că acesta e doar numărul oficial, numărul consumatorilor fiind mult mai mare, deoarece multe persoane sunt internate direct la Urgenţe sau sunt consumatori care nu s-au confruntat încă cu probleme. De asemenea, mulţi consumatori sunt depistaţi de Serviciul Antidrog din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate, dar structura nu ţine o evidenţă a acestora.

Media de vârstă a consumatorilor clujeni este de 18 ani. „Au fost cazuri de consum şi la vârste de 10-11 ani şi în medie acestea urcă până la 24 de ani“, a subliniat coordonatorul Agenţiei.

„La noi la centru, numărul tinerilor care vin pentru consiliere sau a părinţilor care vin să se intereseze s-a dublat faţă de statisticile de anul trecut“, a spus Corina Demian, medic în cadrul Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj. Datele comparate se referă la primul semestru al anului, faţă de primul semestru al anului 2010. Lunar, specialiştii din cadrul centrului local înregistrează circa 15 noi cazuri de tineri care apelează la serviciile de consiliere. În acest moment, în evidenţele centrului sunt înscrise 57 de persoane.

Etnobotanicele legale, letale

„Din punctul meu de vedere, etnobotanicele sunt droguri de mare risc“, a declarat Sebastian Marcu. Aceste produse erau compuse, la apariţia lor în 2009, dintr-un derivat al metamfetaminelor (considerate „mama drogurilor“ şi care provoacă dependenţă). Pe piaţă mai există asemenea „droguri legale“, însă cele recente scoase la vânzare sunt cunoscute mai degrabă sub denumirea de substanţe noi, din simplul motiv că produsele sunt compuse doar din substanţe chimice, fără nicio parte naturală. Ele sunt foarte toxice, în unele cazuri chiar letale.

Dar ce fumează sau prizează tinerii clujeni? „Unele sunt îngrăşăminte pentru plante, iar unele sunt prafuri pentru spălături vaginale. Plus că de multe ori nici nu ştii ce primeşti în plic. Ştiu un caz în care s-a vândut sare naturală în loc de sarea de baie“, a completat Marcu.

Medicul Corina Demian spune că etnobotanicele sunt mai periculoase deoarece sunt sintetice. Acestea conţin substanţe chimice care mimează efectele unor plante precum cannabisul, dar în componenţa lor s-a descoperit că există şi droguri de sinteză.

Ce şi unde se consumă (VEZI INFOGRAFIE)

Cele mai consumate în ultimul an au fost etnobotanicele, potrivit informaţiilor Agenţiei. Aceste substanţe sunt folosite pentru senzaţii tari de tineri din toate cartierele Clujului. În schimba, ecstasy este mai degrabă un drog „de petrecere“ şi se consumă mai mult în cluburi. Cannabisul, sau cânepa indiană, e popular în rândul adolescenţilor şi al studenţilor din cartierele Mănăştur, Centru, Zorilor, Mărăşti şi Gheorgheni. În schimb, etnobotanicele sunt consumate peste tot, în toate cluburile şi la majoritatea petrecerilor din oraş. În schimb, în ultimii ani, la Cluj-Napoca nu a existat niciun caz confirmat oficial sau neoficial de consum de heroină sau alte droguri ilegale de mare risc, a încheiat şeful .

Drogurile, în funcţie de risc

Potrivit Legii 143/2000 privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cannabisul şi ecstasy sunt considerate droguri de risc, iar cocaina şi heroina sunt clasificate în rândul celor de mare risc. Etnobotanicele nu intră în nicio categorie, deoarece nu erau scoase încă în ilegalitate.

„Era să mor de la etnobotanice“

Un student de 22 de ani din Cluj-Napoca a acceptat să povestească, sub protecţia anonimatului, despre experienţa pe care a trăit-o după ce a început să consume etnobotanice, mai exact substanţa cunoscută ca „sare de baie“.

Înainte fuma cannabis, însă îi era destul de greu să îl obţină. „Cumpăram un gram cu 70 de lei. Totul se întâmpla printr-un prieten, care cumpăra de la altcineva. Am fumat cam un an, însă era din ce în ce mai greu să aducă, iar în 2010 am încercat pentru prima dată etnobotanice“, povesteşte acesta. Tânărului i s-a făcut rău la a doua încercare, însă a trecut cu vederea. La două luni după a fost internat de urgenţă la spital. „Fumam doar în weekenduri, până când, într-o noapte mi s-a făcut rău şi am leşinat. Doctorii mi-au spus că dacă mai trăgeam câteva fumuri nu mai scăpam“, a declarat el.

A primit tratament medicamentos şi jumătate de an nu s-a mai atins de niciun fel de drog. Acum a început să fumeze iar cannabis, de la care spune că nu are probleme. „Nu mai consum atât de des, dar de etnobotanice nu mai vreau să aud. Dacă ar trece toţi tinerii prin ce am trecut eu cred că ar protesta împotriva celor care comercializează asemenea substanţe. Am auzit că acum sunt şi mai toxice“, a conchis studentul.