Urbaniştii şi sociologii clujeni vor să dezvolte oraşele pe blog

După „Corul nemulţumiţilor“, la Cluj, s-a lansat, ieri, „Blogul de Urbană“ care se doreşte a fi un jurnal colectiv, unde să se dezbată cele mai actuale teme urbanistice. Blogul este adresat atât specialiştilor cât şi celor interesaţi de viaţa oraşului în care trăiesc. Scopul urmărit este implicarea comunităţilor locale în luarea deciziilor urbanistice.

Vocea sociologilor, arhitecţilor sau antropologilor din toată ţara este de ieri mai auzită. Şi asta pentru că un grup de specialişti ai Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială au iniţiat un proiect online inedit, prin care urbaniştii vor face publice şi vor dezbate cele mai actuale probleme ale oraşelor unde aceştia îşi desfăşoară activitatea. „Blogul de Urbană“ (socasis.ubbcluj.ro/urbanblog) a fost lansat, ieri, la Cluj şi se doreşte a fi un jurnal colectiv de teren al cercetătorilor în domeniu.

Blogul va aborda, însă, subiecte de maxim interes pentru cei interesaţi de viaţa oraşului în care locuiesc, scopul acestuia fiind pe lângă dorinţa de a influenţa anumite decizii urbanistice eronate ale municipalităţii şi implicarea cetăţenilor în problemele urbei în care trăiesc.

„N-o să credem că oricine va intra se va şi implica, însă asta ar fi ideal. Comentariile oamenilor ne-ar putea determina să demarăm anumite cercetări, legate de anumite problematici ale oraşului”, a declarat Norbert Petrovici, sociolog urban, asistent universitar în cadrul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială din Cluj, unul din iniţiatorii proiectului.

Clujul, oraşul bisericilor

Ineditul proiect urbanistic online a fost lansat, ieri, la Cluj, printr-o dezbatere care a abordat problematica spaţiului privat şi modul în care clujenii din diferite cartiere se raportează la acesta. „Din păcate, spaţiul nu se ocupă după interesele familiale. Dacă există un spaţiu public, este ocupat doar de biserici”, a explicat arhitectul Eugen Pănescu, reprezentantul Planwerk S.R.L.

Sociologul urban Norbert Petrovici a cercetat timp de 5 ani cum funcţionează cartierele Clujului, cum se raportează clujenii la spaţiul unde trăiesc. Potrivit acestuia, pentru locuitorii din cartierele sărace ale Clujului, precum Iris sau Bulgaria, imaginea spaţiului public reprezintă spaţiul unde muncesc şi nu parcurile pentru copii, aşa cum ar fi firesc, în opinia specialistului.

Mărăşti - spaţiu de socializare, în Mănăştur facem shopping

Contradictoriu este şi spaţiul pe care-l consideră reprezentantiv pentru cartierul lor clujenii din Mărăşti. „Ceea ce ne-a surprins pe noi sociologii e faptul că mărăştenii nu se indentifică cu parcul Farmec, chiar dacă şi el are un rol destul de important în comunitate, ci cu Piaţa Mărăşti, chiar dacă din punct de vedere al unui sociolog, acela este un spaţiu mai mult decât urât. Ei au nevoie de un scop atunci când ies într-un spaţiu public, vor să socializeze în acel loc”, a explicat sociologul Norbert Petrovici.

Acesta fost surprins şi atunci când clujenii din Mărăşti, un cartier fără identitate locală în opinia acestuia, au protestat cu privire la construcţia parkingurilor în cartier. Clujenii percep, însă, în alt mod cartierul Mănăştur, ca spaţiu destinat cumpărăturilor, datorită multitudinii hipermarketurilor amplasate în zonă.

 După „Corul Nemulţumiţilor“, a urmat Blogul de Urbană

Blogul de Urbană este o iniţiativă a Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, dar  şi a Fundaţiei clujene AltArt care nu este la primul proiect civic. Aceasta a iniţiat la Cluj, în premieră pentru România, „Corul nemulţumiţilor“, primul cor din ţară în care oamenii obişnuţi şi-au putut exprima nemulţumirile în versuri.