Halloween 1974. Ce scrisoare a trimis Societatea Dracula din Londra în România

O scrisoare din 1974, trimisă de fondatorul Societăţii Dracula din Londra, Bruce Wightman, către Directorul Oficiului Judeţean de Turism din Bistriţa-Năsăud, dezvăluie primele impresii ale occidentalilor fascinaţi de mitul lui Dracula despre România. Bruce Wightman îşi exprima mulţumiri sincere pentru ospitalitate şi spunea că el şi soţia sa se bucură de ultimele pahare din „Elixirul lui Dracula" şi din ţuica pe care o adus

Primele contacte ale României cu tradiţia occidentală de Halloween au avut loc cu mult înainte de căderea comunismului. Deşi romanul „Dracula" de Bram Stoker era interzis de regimul lui Ceauşescu, au existat pionieri ai turismului care l-au citit şi au intuit că o să aducă turişti străini în ţară. Alexandru Misiuga, director la  Oficiul Judeţean de Turism Bistriţa-Năsăud din 1968, a cerut finaţare pentru un hotel decent în Bistriţa şi l-a botezat Coroana de Aur după romanul lui Stoker. Deşi denumirile care aduceau aminte de regalitate erau interzise în socialism, acesta i-a convins pe toţi că hotelul va face furori peste hotare şi va aduce bani frumoşi. Lucru care s-a şi întâmplat.

Membrii Societăţii Dracula din Londra, societate fondată în 1973, au început să vină în România chiar după ce s-a tăiat panglica hotelului, în 1974. Dintr-o scrisoare primită de Alexandru Misiuga de la fondatorul Societăţii Dracula, Bruce Wightman, chiar cu ocazia Halloween-ului, reiese că  membrii societăţii fuseseră în România, la Coroana de Aur, şi plănuiau o nouă vizită anul următor. De altfel, şi Alexandru Misiuga, care a murit în februarie 2009, relata în ultimul său interviu vizita celor de la Societatea Dracula. „Era în 1974. Şi mă pomenesc cu un grup de englezi la Bistriţa. Bruce Wightman, băiat simpatic. Mă, zic, mie îmi trebuie ceva deosebit aici. Am dat comandă de o sticlă cu un cap de drac înăuntru. Turnat în cobalt, la 2.000 de grade.  Iar în sticlă am pus Elixirul lui Dracula: ţuică ardelenească amestecată cu sirop roşu. Când am pregătit masa, paharele erau deja pline. Doar că al meu era cu apă minerală şi sirop. Şi am zis, că aşa e obiceiul, că aşa făcea şi Jonathan Harker, bea dintr-o dată. Şi am zis că cine vrea, se poate repeta. Şi ăştia «eu, eu!» Încă o dată! La ora 10:00, erau criţă băieţii mei", povestea Misiuga.

Se pare că „băieţii" şi-au amintit cu încântare de acea primă vizită şi au apreciat atât ospitalitatea, cât şi faimosul elixir din România.

Iată scrisoarea integrală pe care Misiuga a primit-o de la Bruce Wightman:

 „Dragă Alexandru Misiuga,

 Îţi trimit alăturat un început pentru arhivele tale «Dracula»,  găzduite la Coroana De Aur, donate cu multă bunăvoinţă de către companiile cinematografice care le distribuie.
Am fost în special încântat să primesc o fotografie a lui Murray Brown cu scena în care îşi scria jurnalul la Coroana De Aur, în rolul lui Jonathan Harker. Actorul a primit numeroase laude pentru performanţa sa şi a fost desemnat  «cel mai bun tanar actor în 1974». Ne bucurăm de asemenea să îţi spunem că acesta a devenit recent un membru al Societăţii noastre.

     Fac demersuri pentru a obţine o fotografie a lui Bram Stoker de la Harry Ludlum, care a scris biografia acestuia şi ţi-o voi trimite de îndată ce va fi cu putinţă. Am aranjat de asemenea să ţi se trimită colecţia completă a romanelor lui Bram Stoker, incluzând Dracula, direct de la editura Arrow Books, Londra.

     Suntem ocupaţi cu pregătirea unei noi vizite cu un grup mai numeros al Societăţii Dracula, aşa încât te poţi aştepta să ne revezi în 1975, căci a devenit o tradiţie acum să ne întâlnim la o masă Jonatan Harker şi sa stăm la Coroana De Aur.

     Între timp, bine ai venit ca primul, şi foarte specialul membru al Societăţii din Transilvania.

     Împreuna cu soţia mea înca ne bucurăm de „Elixirul Dracula" (şi de ultima ţuică pe care o mai avem), şi am savurat ultimul salam de urs! Trebuie sa vin măcar pentru a mai aduce câteva.

    Spune-mi dacă mai este ceva ce îţi doreşti în mod special. Bineînţeles, voi continua să caut obiecte pentru Camera Dracula.

    Şi din nou mulţumirile mele sincere pentru copleşitoarea şi minunata ospitalitate - din partea soţiei şi a mea - şi a tuturor călătorilor."

Halloweenul la Castel Dracula, devenit deja tradiţie pentru occidentali

Directorul Oficiului Judeţean de Turism Bistriţa-Năsăud a făcut mai târziu demersurile pentru a construi şi Castelul Dracula, în Pasul Tihuţa, aşa cum era localizat el în romanul lui Stoker. Din păcate, hotelul s-a numit pentru mulţi ani Hotelul Tihuţa, fiind interzisă denumirea de „Dracula". Totuşi, Alexandru Misiuga a construit pe ascuns un cavou, la subsolul hotelului, iar turiştii puteau dormi aici pentru 20 de dolari. O angajată a hotelului era instruită să ţină o lumânare şi să le povestească turiştilor despre Dracula, iar un băiat de la bucătărie juca rolul Contelui, ieşind din sicriu după ce se stingea lumânarea. Însă un incident cu un grup de turişti elveţieni, când o femeie de 66 de ani a leşinat la întâlnirea cu Dracula, a pus capăt acestei scenete. Cavoul a fost desfiinţat imediat şi interzis. Însă după 1989 Alexandra Misiuga a rebotezat hotelul, l-a numit Hotel Castel Dracula şi a început să promoveze tradiţiile de Halloween, atât de plăcute occidentalilor.

Turiştii străini vin an de an la Castelul Dracula din Pasul Tihuţa şi mereu au parte de experienţe din ce în ce mai terifiante. De trei ani, la castel de organizează la fiecare final de octombrie Balul Vrăjitoarelor, un spectacol macabru unde Contele Dracula îşi face apariţia fie coborând de pe acoperiş, fie într-o caleaşcă trasă de cai negri, iar cea mai temută vrăjitoare este arsă pe rug. O petrecere cu măşti şi costume este organizată şi în 31 octombrie, de Halloween, când turiştii străini vin să celebreze această sărbătoare în locul cel mai indicat să o găzduiască.