Gaura neagră Bechtel împlineşte şapte ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Stadiile Lucrării
Stadiile Lucrării

La 16 iunie 2004 au început lucrările la cea mai scumpă autostradă din lume. Astăzi, cu doi ani înaintea termenului-limită, e gata 12% din lungime, după o cheltuială de peste două miliarde de euro. „Adevărul“ vă prezintă odiseea Autostrăzii Transilvania după şapte ani de contract cu Bechtel: din cei 415 kilometri avem puţin peste 50 de kilometri în exploatare.

Cel mai controversat proiect dezvoltat pe bani publici, exclusiv din fonduri guvernamentale, este de departe Autostrada Transilvania, rezultat al unui contract extrem de păgubos pentru România, încheiat cu constructorul american Bechtel. Astăzi, aniversăm (sau comemorăm?) şapte ani de când excavatoarele au muşcat primele cupe din pământul patriei pentru a organiza şantierul a ceea ce ar urma să fie mândria infrastructurii rutiere româneşti.

Pe hârtie, lucrurile au început la 18 noiembrie 2003, când Cabinetul Adrian Năstase adopta o Hotărâre de Guvern „pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivului de investiţii Autostrada Braşov - Târgu-Mureş - Cluj - Oradea". Pe teren, motoarele utilajelor au pornit, oficial, la 16 iunie 2004. De atunci până în prezent, statul a cheltuit deja cele două miliarde de euro estimate iniţial pentru întreaga autostradă, care va avea o lungime totală de 415 kilometri, dar de construit s-au construit doar 54 de kilometri. Dacă ar fi să aplicăm regula de trei simplă, în condiţiile în care 12% din lungimea totală au „înghiţit" două miliarde de euro, am putea ajunge la concluzia că pentru 100% ar fi nevoie de peste 16 miliarde de euro.

Marile necunoscute, încă neelucidate

Prima mare necunoscută a acestui megaproiect este însăşi valoarea lui reală. Dacă la început se credea sincer că cei 415 kilometri vor putea fi construiţi cu doar 2,2 miliarde de euro, în condiţiile în care viitoarea autostradă străbate zone geografice cu un relief dintre cele mai dificile, e clar că nici măcar iniţiatorii nu ştiau la ce fel de jug înhamă bugetul ţării. Ulterior, suma totală estimată neoficial a urcat la cinci miliarde de euro, dar nici acum nu se poate estima corect care va fi întreaga cheltuială.

O altă necunoscută: cum va expropria statul sute de hectare de teren, pe care se află mii de imobile, pentru a elibera traseul viitoarei autostrăzi. De asemenea, constructorii s-au trezit adesea cu magistrale de utilităţi (conducte de gaz sau apă ori linii de înaltă tensiune) în calea şantierului, ca dovadă că nici la acestea nu s-a gândit nimeni în momentul încheierii contractului. De aici rezultă şi, poate, principala necunoscută: în asemenea condiţii, de ce se încăpăţânează România să construiască autostrada, mai ales că ar trebui să avem altă prioritate pentru infrastructura rutieră, respectiv Coridorul IV paneuropean.

Ca răspuns la această întrebare, premierul Emil Boc a spus, ieri, că lucrările la Autostrada Transilvania vor continua pentru că „este vorba despre un proiect important de infrastructură pentru România". În acest moment, „avem această ipoteză de lucru, continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania, pentru că este necesară. Trebuie doar să negociem preţul corect pentru lucrările care se fac în România. Preţul este stabilit prin standardele de cost", a afirmat Boc.

Click pe poză pentru a mări



Se poate şi mai ieftin?

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a solicitat recent companiei americane Bechtel, constructorul autostrăzii Braşov-Borş, reducerea costurilor cu aproximativ 35% şi revizuirea graficului de execuţie, întrucât termenul contractual, anul 2013, nu mai poate fi atins.  „Am solicitat reducerea costurilor, astfel încât să se încadreze în standardele de cost, revizuirea graficului de lucrări şi eşalonarea datoriilor", a precizat directorul general al CNADNR, Daniela Drăghia. Guvernul a stabilit la finele anului trecut standarde de cost pentru construcţia de autostrăzi, acestea fiind cuprinse între 3,8 şi 5,9 milioane de euro pentru un kilometru de autostradă.

Astfel, un kilometru ar urma să coste până la 3,802 milioane de euro în zona de şes, 4,98 milioane de euro în zona de deal şi 5,922 milioane de euro în zona de munte. Standardele de cost nu includ lucrările de artă (poduri, viaducte, tuneluri) şi alte echipări conexe. Daniela Drăghia a menţionat că solicitările au fost transmise companiei Bechtel din SUA printr-o scrisoare, la care încă nu s-a primit răspuns. „Îi aşteptăm la întâlnire pe cei de la Bechtel cu mandatul de negociere din SUA. În acest moment nu se discută despre reziliere, iar rezilierea nu a fost menţionată în nicio scrisoare", a încheiat şefa CNADNR.

image

Tot noi suntem datori

Până una-alta, statul datorează companiei Bechtel suma de 90,4 milioane de euro, fără TVA, reprezentând facturi neachitate din perioada 2009-2010. De altfel, potrivit datelor furnizate pentru „Adevărul" de conducerea CNADNR, statul a alocat în fiecare an între 20,6% şi 78,1% din sumele prevăzute iniţial pentru continuarea lucrărilor la autostradă. Printre problemele ivite în relaţia Bechtel cu CNADNR de-a lungul acestor şapte ani se numără costurile prea ridicate, de partea română, respectiv întârzierea plăţilor, de partea americană.

148 de milioane de lei este bugetul alocat de stat pe 2011 pentru continuarea construcţiei Autostrăzii Transilvania.

Muzica lui Vivaldi n-a mai  fost benefică

Cei care au participat la festivitatea de tăiere a panglicii inaugurale a Autostrăzii Transilvania, în dimineaţa zilei de 16 iunie 2004, îşi mai amintesc şi acum că excavatoarele au pornit în acordurile muzicii lui Vivaldi. Explicaţia ar fi aceea că pe un astfel de fond muzical totul se leagă mai armonios, iar cei care-l ascultă dau randamente superioare. Spre exemplu, unii fermieri mai „exotici" spun că, atunci când le pun vitelor muzică simfonică (în special Vivaldi), acestea dau lapte mai mult şi mai bun. Ei bine, având în vedere „randamentul" pe care suntem nevoiţi să-l consemnăm astăzi, la şapte ani de la momentul începerii lucrărilor, se pare că pentru Autostrada Transilvania „Anotimpurile" lui Vivaldi n-au mai fost benefice...

O Mecca a politicienilor



Pe la şantierele aflate în diverse stadii de execuţie ale Autostrăzii Transilvania s-au perindat demnitari şi politicieni cu ranguri dintre cele mai înalte, dar nu neapărat pentru a verifica stadiul lucrărilor, ci mai mult pentru a câştiga capital electoral. La un moment dat, unora le-a fost chiar interzisă participarea la manifestările festiviste, tocmai pentru că din „caşcavalul" imaginii pozitive nu trebuia să guste oricine. De la prim-miniştrii ţării, secondaţi de miniştrii Transporturilor din ultimii şapte ani, preşedinţi de partide şi chiar ambasadori, s-au perindat cu mult entuziasm pe Autostrada Transilvania. Aceasta a devenit astfel cel mai important loc de pelerinaj politic naţional şi internaţional al tuturor mandatelor trecute. Şi toate acestea pentru o lucrare ce arată mai mult a cacealma cu care ar trebui să-ţi fie jenă decât a realizare utilă capitalului de imagine.

image
Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite