Stiri din Cluj-Napoca

Florăria de pe strada Memorandumului, care a funcţionat mai bine de o jumătate de secol, s-a închis din cauza datoriilor acumulate de Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj.

Ultima florărie din cele şase care au funcţionat, cândva, în Cluj-Napoca, ale Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj s-a închis la finele anului 2011, din cauza datoriei mari pe care instituţia o avea, la chirie, către Primărie.



CLICK AICI PENTRU MAI MULTE IMAGINI DE LA STAŢIUNEA POMICOLĂ

„Am făcut eforturi uriaşe să ţinem pe picioare florăria. Practic, florăria ne ajuta să ţinem legătura cu clujenii, să nu-i lăsăm să uite de noi", spune directorul Staţiunii, Eugenia Hărşan. Prin mica florărie, Staţiunea comercializa flori din producţie proprie - trandafiri din cele peste 40 de soiuri omologate, gladiole, streliţii, gherbera, dar şi plante la ghiveci - muşcate, iederă, chiar şi anumite specii de orhidee care, în România, cresc doar la Cluj, în Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură.

Staţiunea moare, dar nu se predă

După Revoluţie, unitatea înfiinţată în 1953 a intrat în declin şi a acumulat datorii. Bilanţul economic negativ a împiedicat accesarea şi derularea unor proiecte europene. „Când am preluat eu conducerea, în 2007, datoriile se cifrau în jurul a 14.000.000 de lei. Apoi, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, am scăpat de mare parte din datorii. Dar nu e uşor, suntem în urmă cu salariile celor 42 de angajaţi cu câteva luni bune. Am vândut ţevile de la sistemul de încălzire din sere ca să putem să le dăm oamenilor salarii", explică directorul Staţiunii.

Retrocedările terenurilor au făcut ca Staţiunea, care se întindea în 1990 pe o suprafaţă de 1.036 de hectare, să ajungă astăzi să funcţioneze pe 168 de hectare. „Interesul este mare în zonă, de când cu boomul imobiliar. Aici a început să se construiască mult, valoarea terenurilor în zonă a crescut, toată lumea caută să ne ia terenurile", arată Eugenia Hărşan.

Fond naţional de geoplasmă

Cele mai multe sere ale Staţiunii au geamuri sparte, iar angajaţii au amenajat într-o parte singura seră funcţională, unde au fost înghesuite exemplare din toate speciile plantelor care constituie material biologic de cercetare. „Materialul pomicol existent la noi- măr, păr, prun, cireş, vişin, coacăz alb, roşu şi negru, zmeur, mur, agriş - reprezintă o parte însemnată din fondul naţional de geoplasmă. Unitatea este depozitar de soiuri foarte valoroase, pentru care România este agreată în programe internaţionale de menţinere de fond de geoplasmă", mai spune Eugenia Hărşan.

Sistemul de încălzire al serelor total neperformant a condus la un consum ridicat de gaz şi la acumularea de datorii. „Ne-au tăiat gazul. Atunci, am refăcut vechea centrală pe lemne. Nici lemne nu tare avem multe, ne bucurăm că iarna a fost până acum blândă. Plantele oricum trăiesc în condiţii de stres, la limită", arată directorul Staţiunii. 20 de sobe amplasate pe la coţurile serei asigură puţină căldură de care plantele au nevoie pentru a putea supravieţui.

Eugenia Hărşan spune că nu şi-a pierdut speranţa că vor veni şi vremuri mai bune. „Sper din suflet să ne redresăm activitatea şi să ne găsiţi într-un alt spaţiu din centrul Clujului", spune directorul.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Primăriei, Oana Buzatu, nu se ştie deocamdată ce soartă va avea spaţiul în care până la finele anului trecut a funcţionat florăria. „Consiliul Local va decide soarta spaţiului", arată Oana Buzatu.