VIDEO Statuia emblemă din centrul Clujului, inaugurată oficial. Vezi cum a arătat grupul statuar de-a lungul vremii (FOTO)
0Circa o mie de persoane, români şi maghiari, au luat parte la ceremonia de inaugurare a grupului statuar Matia Corvin, din centrul orașului. La manifestare a participat şi vicepremierul Ungariei.
La evenimentul care a debutat la ora 14.00 au participat, din partea autorităţilor maghiare, vicepremierul Semjen Zsolt şi secretarul de stat Szőcs Géza, originar din Târgu-Mureș și cu studii la Cluj, iar din partea celor române, ministrul Culturii, Kelemen Hunor, europarlamentarul Tokes Laszlo, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe și primarul Sorin Apostu. Cel din urmă a spus că, în sfârşit, ”Clujul e astăzi o cetate în care s-a instalat normalitatea”. ”Suntem un adevărat oraş european”.
Vezi o galerie foto cu grupul statuar de-a lungul vremii, precum şi cu inaugurarea oficială din 2011.
Piaţa Unirii, atunci (1902) şi acum (2011)
„Atunci (în 1902, n.r.) a fost o foarte mare sărbătoare, iar piaţa era plină de oameni“, povesteşte istoricul Gheorghe Bodea. Lumea a luat parte la dezvelirea statuii şi de pe acoperişurile clădirilor. „Aveau acces la acoperiş prin gemuleţe“, completează el. Istoricul spune că a fost un eveniment important nu doar în ceea ce priveşte oraşul, aici născându-se regele Matia, ci şi unul politic. „A fost un afront adus Vienei, un motiv de a le arăta că suntem şi noi pe lumea asta“, a mai spus Bodea.
Tudor Sălăgean, şeful Secţiei de Istorie din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, a precizat că la dezvelirea statuii din 1902 a fost prezent la Cluj tot Guvernul Ungariei. La jumătatea anului 2010, statuia a fost supusă unui proces de restaurare finanţat cu aproape 800.000 de euro de Guvernele României şi Ungariei, lucrările fiind finalizate la sfârşitul anului trecut.Statuia lui Matia Corvin a fost inaugurată în anul 1902, fiind opera sculptorului Fadrusz Janos.
Urmăreşte un scurt filmuleţ de la dezvelire:
„Restaurarea statuii simbolizează colaborarea româno-ungară“
Kelemen Hunor a spus, în discursul său, că moştenirea şi spiritualitatea regelui Ungariei, Matia Corvin, "trebuie păstrate şi date mai departe generaţiilor viitoare". La rândul său, vicepremierul Semjen Zsolt a spus că persoana lui Matia Corvin a constituit, timp de secole, "simbolul păstrării maghiarilor pe aceste meleaguri". "Istoria restaurării acestei statui simbolizează colaborarea româno-ungară. Nu trebuie numai să convieţuim împreună, ci şi să colaborăm împreună", a spus Semjen.
Dansuri renascentiste și radicali
În cadrul ceremoniei de inaugurare au avut loc momente artistice, precum dansuri din epoca Renaşterii, statuia fiind sfinţită de cei patru episcopi ai bisericilor tradiţionale maghiare - romano-catolică, unitariană, evanghelică şi reformată. La final, oficialităţile prezente au depus coroane de flori la baza statuii. Printre participanții la manifestări sau numărat și câțiva tineri din mai multe grupări maghiare radicale, unii dintre ei purtând tricouri și alte însemne cu Ungaria Mare.
Matia Corvin, cel mai studiat român la Yale
În articolul scris de Michael Nicolas Blaga,în revista Historia, despre cartea istoricului Marcus Tanner care are ca subiect viaţa lui Matia Corvin, se vorbeşte despre acesta ca despre cel mai studiat român la Yale. „Pentru cititorul român de literatură engleză este o revelaţie să afle că dintre toate personalităţile născute pe pământ românesc cel despre care s-a scris cel mai frecvent în Occident este Matia, fiul cel mic al lui Iancu de Hunedoara, născut la Cluj în 1443 şi intrat în istorie sub numele medieval de Corvinus (de la corvus – corb, pasărea aleasă drept blazon de familia Huniade). Aşa rezultă din bogata bibliografie a cărţii lui Marcus Tanner“ - se arată în articol.
Tanner povesteşte despre ascensiunea familieni de Hunedoara şi aminteşte că „din punct de vedere financiar, Matia Corvin ajunsese mai bogat decât împăratul Austriei Frederik III. Aşa se explică sumele imense cheltuite pe cărţi şi manuscrise. La 1 iunie 1485, Matia Corvin cucereşte Austria şi intră triumfal în Viena. În această perioada pasiunea lui Matia Corvin pentru bibliofilie şi pentru instrumente astronomice se măreşte. Biblioteca sa devine legendară şi intră în istorie sub denumirea de „Biblioteca Corviniană“. Grosul cărţilor din „Biblioteca Corviniană“ proveneau din Veneţia şi Florenţa, unde multe ateliere lucrau permanent pentru legarea în piele şi mătase a cărţilor comandate în Italia de regele de la Buda. La curtea sa, Matia avea în permanenţă 30 de scribi, experţi în pictură şi gravori, potrivit mărturiilor lui Olahus.“
Statuia lui Matia, măr al discordiei
Cartea lui Tanner vorbește şi despre statuia lui Matia ca măr al discordiei în Ardeal. În anii 1990, scrie Marcus Tanner, această statuie a devenit obiect de dispute aprinse la Cluj, unde primarul naţionalist al oraşului (Gheorghe Funar - n.r.) a înconjurat monumentul cu săpături arheologice, care au subminat temelia şi grandoarea statuii.
„Pentru cei care ar putea uita caracterul românesc al Clujului, scrie autorul, primarul a dispus vopsirea băncilor din parcul apropiat şi chiar a pavajului în culorile naţionale de roşu, galben şi albastru. Această ostilitate a fost – şi este neîntemeiată… Matthias aparţine românilor aproape la fel de mult ca ungurilor. Strămoşii lui nu erau etnici unguri sau maghiari. Ei proveneau din Valahia, teritoriu din sudul Transilvaniei, care – împreună cu Moldova – formează baza statului modern al României. Unii istorici români confirmă în mod liber aceasta şi chiar l-au aclamat pe Matthias ca fiind un erou român. Dar această atitudine luminată nu i-a inclus niciodată pe naţionaliştii români, care rămân bănuitori că monumentele regilor unguri sunt puncte de raliere a minorităţii nemulţumite din Transilvania.“ (pagina XII).
Se încarcă comentariile...
