EXCLUSIV Hackerul care a spart serverele NASA: „Am nouă clase. Tot ce ştiu am învăţat singur“

Robert Butyka (25 de ani), clujeanul care a pus pe jar NASA la finele anului 2010, după ce a spart mai multe servere ale prestigioasei instituţii, povesteşte despre cele trăite de el în ultimele două luni, de când a fost arestat şi judecat pentru faptele sale şi, apoi, eliberat.

Magistraţii Judecătoriei Cluj l-au condamnat, marţi, pe tânărul care a accesat, în decembrie 2010, fără drept sistemul informatic al NASA la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare. După o lună şi jumătate petrecute după gratii, Robert a fost pus, marţi după-masă, în libertate. Acesta le-a povestit reporterilor „Adevărul" despre tot ce a trăit de când a fost arestat şi despre felul în care i-a schimbat gândirea viaţa din închisoare.

„Închisoarea nu te reabilitează“

Părerea lui Robert, după o lună şi jumătate petrecută în arestul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei Cluj şi în penitenciarul din Gherla, este că „închisoarea nu reabilitează pe nimeni“. „Niciodată nu am fost la închisoare şi da, pot să spun că este o viaţă tare grea acolo. De unul singur nu rezişti. Eu am avut noroc de colegi de celulă cu care am reuşit să mă înţeleg, fie că erau criminali, fie interlopi sau hoţi“, spune Robert Butyka.

Cea mai grea perioadă a fost cea a Sărbătorilor de Iarnă. „Mă gândesc că toate au un rost. Poate am fost nevoit să trec în noul an în închisoare tocmai pentru a învăţa o lecţie. A fost trist. Aproape toţi plângeau, şi eu am plâns, pentru că eram singur şi departe de cei dragi“, continuă tânărul.

În tot răul e şi un bine

Robert mărturiseşte că perioada petrecută după gratii l-a făcut să vadă cu alţi ochi viaţa. „În puşcărie am realizat că-mi doresc să-mi schimb modul de viaţă. Vreau neapărat să-mi termin studiile, pentru că, doar cu nouă clase, foarte greu îţi găseşti de lucru. Apoi, mi-aş dori un job şi să-mi întemeiez, la un moment dat, o familie“, spune Robert.

Cele aproape două luni de arest preventiv l-au făcut să perceapă altfel lumea de afară. „Când am ieşit din puşcărie, de la Gherla, m-a şocat efectiv libertatea. Era ger, eram într-un oraş străin, până au venit nişte prieteni să mă ducă acasă, la Cluj, am stat şi am îngheţat în gară. Pur şi simplu, libertatea m-a năucit“, povesteşte Robert. Potrivit tânărului, părinţii l-au iertat pentru greşeala făcută.

A spart serverele din ambiţie

Robert recunoaşte că nu s-a aşteptat la o asemenea întorsătură a lucrurilor. „M-au luat pe nepregătite. Ce am făcut eu (spargerea serverelor NASA) se întâmplase în urmă cu un an. Nu am vrut să fac nimic rău. Pur şi simplu, am vrut să-mi demonstrez mie, în primul rând, şi altora că sunt în stare să sparg serverele NASA, despre care se spune că sunt foarte securizate“, spune tânărul.

Pentru repunerea în funcţiune a serverelor NASA, s-au cheltuit în jur de 580.000 de dolari. Robert a reuşit să spargă serverele NASA printr-o „portiţă“, cum îi zice el, mai puţin securizată, şi anume cea a e-mail-urilor angajaţilor NASA. „Programul de e-mail a reprezentat punctul vulnerabil al NASA. De acolo am intrat în serverele NASA“, explică tânărul. Acesta recunoaşte că nici măcar nu s-a ascuns, deşi ar fi putut, astfel încât să nu fie depistat.

„Nu am vrut să fac nimic rău, nu am şters nimic de la ei, am vrut doar să am o dovadă că am reuşit să sparg serverele NASA. De aceea nici nu m-am ascus“, arată Robert. El spune însă că nu ştia de protocoalele NASA, potrivit cărora dacă sunt depistaţi intruşi, chiar dacă aceştia sunt inofensivi, angajaţii NASA opresc imediat proiectul aflat în desfăşurare, pentru a împiedica scurgerea de informaţii.

Aşa îşi explică Rober de ce daunele civile pe care i le cere agenţia spaţială a SUA sunt aşa de mari, 580.000 de dolari. „Serverele nu au păţit nimic. Deşi puteam să fac pagube nu am vrut asta. Nu ştiam că vor opri tot proiectul“, epxlică Robert.  Clujeanul a mai spus că a reuşit să intre în serverele NASA cu ajutorul unui progrămel pe care l-a îmbunătăţit. „Nu mi-a venit să cred că un astfel de server, ca cel al NASA, să fie atât de puţin securizat. Cred că nu au suficienţi oameni care să fie activi în securizare. Site-urile din România sunt mult mai bine securizate“, crede Robert.

Tânărul crede că acea „portiţă“ în sistemul de mail al NASA ar fi fost descoperită până la urmă de alt hacker, dacă nu ar fi găsit-o el. „Dacă  nu intram eu, intra altul“, spune Robert. Programul implementat în serverele NASA i-ar fi dat posibilitatea să facă multe daune, însă el doar l-a folosit pentru a intra pe reţeaua de socializare mIRC. „Astfel, au aflat toţi că am intrat în serverele NASA“, explică tânărul.

Vrea job în domeniu

Robert spune că îi lipseşte internetul (procurorii nu i-au returnat hard-urile calculatoarelor, n.r.), dar că nu mai vrea să audă de hackeri. Şi-ar dori un job în domeniu, care să-i ofere şansa de a face ceea ce îi place: să securizeze servere. „Am învăţat tot ceea ce ştiu de unul singur. Am nouă clase, dar am învăţat din plăcere. Calculatoarele sunt pasiunea mea de când eram copil“, adaugă tânărul. El spune că a şi lucrat la două firme de IT din oraş. „Am plecat de la una pentru salariu mai mare, iar a doua a dat faliment, aşa am rămas şomer“, mărturiseşte el.

În ce priveşte dosarul disjuns din primul, prin care NASA cere despăgubiri în valoare de 580.000 de dolari, Robert spune că nu dispune de o asemenea sumă, dar că ar accepta să lucreze, de exemplu, pentru NASA pentru a stinge datoria.