Drumul gunoiului spre civilizaţie

Ambalajele colectate selectiv sunt adunate de 60 de angajaţi

 Gunoiul aduce bani. Asta au învăţat firmele de salubritate clujene care adună gunoiul preselectat de clujeni. Pe lângă un mediu mai curat, deşeruile sunt vândute pe bani buni celor care le reciclează efectiv.

Reporterii Adevărul au urmat, astăzi, drumul pe care îl parcurg deşeurile colectate selectiv, de la containerele speciale, până la compactarea lor.
Potrivit Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj, din cele aproximativ 150.000 de tone de gunoi colectate anul trecut din Cluj-Napoca au fost reciclate aproape 100 de tone. Dintre acestea 15 tone au fost PET-uri, 70 de tone, hârtie şi şase tone, sticlă.

Vezi o galerie foto

Reciclarea selectivă a început în Cluj-Napoca doar de anul trecut, însă tot mai mulţi clujeni îşi aruncă gunoiul după ce l-au preselectat: pun hârtia lângă hârtie, plasticul lângă plastic şi sticla la sticlă. În oraş sunt peste 100 de containere de colectare selectivă sau „clopote”, cum le spun cei care lucreză la colectarea lor. „Au învăţat şi clujenii civilizaţia. Noi acum ducem la rampa de gunoi între 8 şi 12% mai puţine deşeuri. Asta înseamn că restul au fost reciclate”, a declarat Eugen Vereş, directorul firmei de salubritate SC Brantner-Vereş.

Pentru gunoieri, acest lucru înseamnă taxe mai mici pentru depozitarea deşeurilor neselectate la Pata-Rât. Însă cea mai mare parte a banilor vine din valorificarea ambalajelor. Un singur kilogram de PET-uri albe costă 1 leu, iar pentru o tonă de carton firma încasează 175 de lei, pe când hârtia reciclată aduce 130 de lei pe kilogramul predat.

De la coşul de gunoi, la presă

„Clopotele” în care se adună ambalajele au fost amplasate în aşa fel încât să fie la îndemâna cât mai multor clujeni. „Campionii la coletarea selectivă a gunoaielor sunt locatarii din Gheorgheni şi Andrei Mureşanu. Aici merge cel mai bine din oraş. Cel puţin o dată la două zile trebuie să golim containerele. Am văzut doamne şi domni mai în vârstă care vin cu plasele pline aici. Alţii îşi opresc maşinile lângă container şi îşi pun ambalajele”, a declarat Vasile Frătean , şef de secţie la Brantner-Vereş.

De la container, materialele reciclabile sunt luate cu camionul şi transportate la rampa de gunoi de la Pata-Rât. Însă nu sunt puse în acelaşi loc cu celelalte deşeuri, ca să fie adunate de „locatarii” de pe rampă.
O mică hală adăposteşte unul dintre compactoarele care reduc volumul ambalajelor şi le pregătesc pentru vânzare. De la compactare, baloţii de
PET-uri sau hârtie, de exemplu, pleacă la Buzău, la un centru de reciclare.  Vânzarea lor aduce bani buni, încât sunt acoperite toate costurile de colectare şi personal şi rămâne şi profit, spune Eugen Vereş. Cei doi angajaţi care fac compactarea fac câte 4-5 baloţi pe zi, din fiecare material reciclabil.

La ţară, un alt fel de reciclare

Gunoiul produs de gospodăriile din comunele clujene este şi el colectat de ceeaşi firmă de salubritate, însă nu preselectat în containere. „La ţară, hârtia se pune pe foc, PET-urile sunt folosite pentru a pune lapte, iar cojile de cartofi ajung la porci”, explică Vasile Frătean.