De ce părăsesc investitorii străini Clujul

Economistul Dumitru Matiş, decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul UBB.

În mai puţin de un an, patru mari companii au decis să pună capăt activităţii lor din Cluj, sub pretextul nerentabilităţii economice. După Ursus, ING şi Bechtel, a venit rândul celui mai mare investitor din judeţ, concernul finlandez Nokia, să spună „adio" Clujului.

Cu o strategie de dezvoltare a Clujului bazată preponderent pe atragerea de investitori străini, mai nou, autorităţile locale se regăsesc în imposibilitatea de a-i şi păstra pe aceştia. Vestea şoc a plecării Nokia ridică deja semne de întrebare cu privire la atractivitatea Clujului pentru viitoare investiţii majore.

Activitate mutată în China

Activitatea producătorului de telefoane de la Jucu va fi preluată începând de anul viitor de o altă unitate din China. În urma anunţului, făcut public în urmă cu o săptămână, 2.200 de angajaţi vor rămâne pe drumuri. Finlandezii de la Nokia şi-au motivat decizia prin contextul economic nefavorabil şi prin scăderea profitabilităţii activităţii lor la Jucu. „Motivul fundamental este schimbarea pieţei în producţia telefoanelor în toată lumea. Oamenii au început să cumpere smartphone în locul telefoanelor normale", a explicat Stephen Elop, preşedintele Nokia. Autorităţile locale au declarat că decizia ar fi legată şi de cheltuielile mari de transport, dat fiind că furnizorii Nokia sunt din Asia.

Potrivit conducerii companiei, fabrica urmează să funcţioneze până la sfârşitul anului, în timp ce angajaţii vor fi plătiţi până la sfârşitul lunii martie 2012.

Cifră de afaceri în creştere

Deşi a decis să pună punct activităţii din Cluj, cei trei ani de activitate ai concernului finlandez la Jucu nu au fost nici de departe lipsiţi de profit. Cu o investiţie iniţială de aproximativ 60 de milioane de euro, primul an de activitate în Cluj, în 2008, a însemnat pentru Nokia România o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de lei. Câştigul net a însumat nu mai puţin de 51 de milioane de lei. Următorul an, 2009, a adus o cifră de afaceri de aproape trei ori mai mare, de 4,35 miliarde de lei, şi un profit net de 159 de milioane de lei.

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor, în 2010, cifra era de patru ori mai mare ca în 2008, ajungând la 6,76 miliarde de lei, iar profitul de 189 de milioane de lei. Tot în 2010 compania s-a clasat pe locul al doilea în topul exportatorilor din România şi a încheiat afaceri echivalente cu 1,3% din Produsul Intern Brut al ţării.

ING a rezistat doar şase luni

Grupul olandez ING a decis să pună capăt prezenţei sale în Cluj în luna martie a acestui an, la doar şase luni după ce a inaugurat aici Centrul Regional de Servicii pentru clienţii de asigurări din şapte ţări: Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia, Spania, Grecia şi România.

Motivele invocate au fost legate tot de rentabilitate, de schimbările economice şi legislative care au redus considerabil eficienţa preconizată pe termen mediu a centrului regional de servicii. „Acum, mai mult ca oricând, avem nevoie să direcţionăm toate eforturile înspre a răspunde nevoilor clienţilor noştri. Acest obiectiv este cel mai bine atins la nivel local, în fiecare ţară. Ca urmare, ING a decis să înceteze operaţiunile centrului regional de servicii (ING Service Center Europe, SCE) din Cluj-Napoca", a declarat la vremea respectivă David Knibbe, CEO al ING Insurance Central and Rest of Europe. Investiţia de la Cluj a fost estimată la 250 de milioane de euro.

În momentul deschiderii centrului, ING  anunţa că va crea 1.000 de locuri de muncă, până în 2013. În martie, ING avea doar 185 de angajaţi. Angajaţii au părăsit compania la începutul lunii iulie şi au beneficiat de un pachet compensator de trei salarii nete, plus suma de 2.000 euro net, echivalentul a aproximativ şase salarii medii nete la nivelul companiei.

Ursus a părăsit cartierul general

Fabrica de bere Ursus, aşa cum o ştiau clujenii, şi-a încetat cea mai mare parte din activitate, după 132 de ani de existenţă, în luna noiembrie a anului trecut. În locul „cartierului general, de suflet" al Ursus, în oraş mai funcţionează doar o miniunitate de producţie, care produce doar pentru Cluj, cu o terasă, un bar şi un restaurant, în incinta fostei fabrici, unde acum muncesc 150 de oameni din cei 192 câţi erau angajaţi anul trecut. Decizia conducerii s-a datorat scăderii vânzărilor de bere cu 11% din prima jumătate de an a lui 2010.

Bechtel, pe picior de plecare

In februarie 2011, americanii de la Bechtel, care trebuiau să construiască Autostrada Transilvania, şi-au închis şantierul din Cluj şi au concediat peste 800 de angajaţi, motivând decizia prin neplata datoriilor de către stat pentru lucrările făcute în 2010.

După şapte ani în România, timp în care ar fi trebuit să finalizeze o mare parte din obiectiv, de 415 kilometri, americanii au reuşit „performanţa" de a da în folosinţă doar 52 de kilometri.

2013, termen pentru autostradă

După renegocieri recente între Bechtel şi Guvern, s-a decis că americanii vor continua lucrările doar la tronsonul Suplacu de Barcău-Borş, de 64 de kilometri, care trebuie predat la finele lui 2013. Costul de construire a Autostrăzii Transilvania pe tronsoanele unde Bechtel continuă să lucreze va fi de 6,9 milioane euro/km, faţă de 14,7 milioane euro/km, cât era anterior.

Statul şi-a „recâştigat" abia după renegocieri dreptul să reînceapă licitaţiile pentru tronsoanele abandonate. Totuşi, Bechtel va primi despăgubiri de 115 milioane de euro din partea statului român.

Semnal negativ pentru firmele mari

Plecarea Nokia din Cluj, se tem experţii financiari, va fi un semnal negativ pentru firmele mari care doresc sau vor dori să investească în Cluj. „Toţi se vor întreba ce anume nu a funcţionat aici şi de ce, după numai trei ani, Nokia a plecat. Investitorii mari ne vor ocoli, dacă nu le acordăm facilităţi care să le convină", este de părere economistul Dumitru Matiş, decan al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai (UBB).

Rezolvarea, crede acesta, ar putea veni numai de la autorităţile locale. „Deşi nu avem toate datele problemei şi ne lipseşte o componentă esenţială, cea cu privire la contract şi clauze, rămâne problema dacă autorităţile s-au angajat suficient în a păstra investitori de asemenea calibru. Trebuie să li se acorde facilităţi, se ştie că nu vin pe ochi frumoşi", a explicat Matiş.

Plusuri şi minusuri

Forţa de muncă specializată şi tradiţia Clujului de oraş universitar, spune Matiş, rămân atuuri importante în atragerea de investitori străini. Totuşi, recunoaşte acesta, Clujul nu se poate mândri cu o forţă de muncă ieftină. Problema, sesizează specialistul, este una paradoxală, deoarece salariile din ţară trebuie să crească şi să ajungă la nivelul celor din UE. „Se pleacă spre ţări care oferă facilităţi şi au o forţă de muncă mai convenabilă. Nokia a fost unul dintre acei investitori care asta a urmărit. Guvernul trebuie să înceapă să dezvolte şi capitalul românesc şi să aibă măsuri de criză, să încurajeze crearea de noi locuri de muncă. Investitorii străini vin şi pleacă fără vreo responsabilitate", a precizat decanul FSEGA.

Bosch, o variantă

A doua zi după anunţul plecării Nokia din Cluj, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, Alin Tişe, a anunţat că instituţia pe care o conduce se află în discuţii avansate cu concernul Bosch şi că există posibilitatea ca acesta să investească într-unul din parcurile industriale Tetarom. Tişe nu a dat însă detalii legate de valoarea investiţiei sau de locaţia propriu-zisă.

Premierul este şi el convins că o altă companie va investi în Cluj. „Vom găsi alţi investitori pentru Cluj care să compenseze plecarea Nokia", a spus Emil Boc.

Tot acesta a recunoscut că plecarea finlandezilor va influenţa negativ prognoza de creştere a României pentru anul viitor şi că Guvernul va încerca să minimalizeze acest lucru prin aducerea altor investitori şi  acordarea unor ajutoare de stat firmelor care creează locuri de muncă.