Curtea de Apel Târgu-Mureş: Lăsarea în libertate a fostului primar al Clujului ar stârni indignarea comunităţii

Sorin Apostu (stânga) şi Călin Stoia au fost arestaţi preventiv

Judecătorul Curţii de Apel Târgu-Mureş a formulat, luni, motivarea deciziei de menţinere în stare de arest a fostului primar al Clujului, Sorin Apostu, şi a omului de afaceri Călin Stoia, trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

Potrivit judecătoarei Mihaela Creţu de la Curtea de Apel Târgu-Mureş, cea care judecă dosarul având ca obiect luarea de mită, în care au fost trimişi în judecată fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, alături de omul de afaceri Călin Stoia, avocata Monica Undina Apostu şi femeia de afaceri Aspazia Droniuc, lăsarea în libertate a lui Apostu constituie „pericol actual concret pentru ordinea publică, date fiind natura relaţiilor sociale, vătămate prin activitatea infracţională ce îi este imputată, relaţii sociale care vizează exerciţiul funcţiei de primar, ca reprezentant al administraţiei publice locale, cum că persoane ce s-au bucurat de încrederea lor (primarul fiind reprezentant al statului, al administraţiei publice locale, ce este ales prin vot secret, direct, universal) şi care sunt acuzate de comiterea unor infracţiuni grave ar putea beneficia de clemenţa nejustificată a organelor abilitate ale statului, de a fi cercetate în stare de libertate".

Apostu le-a înşelat încrederea clujenilor

Chiar dacă nu a comis infracţiuni de violenţă, Sorin Apostu este acuzat de săvârşirea, „într-un interval de timp substanţial, a unor infracţiuni, atât de pericol, cât şi de rezultat, ce au avut în materialitatea lor un caracter repetativ. (...) Acest inculpat avea, la momentul la care se susţine că ar fi comis faptele imputate, calitatea de primar al municipiului Cluj - Napoca, funcţie publică, ce implică autoritatea statului şi care are la bază încrederea şi respectul cetăţenilor, care, participând la procesul electiv, au apreciat că inculpatul este cel care trebuie să le reprezinte pe plan local şi naţional interesele, dar acuzele ce planează asupra sa demonstrează la acest moment procesual, că acesta ar fi «trădat» încrederea ce i-a fost acordată de membrii comunităţii care l-a votat şi care este acum nesigură, în mod cert, pe opţiunile făcute", se mai arată în motivare.

În opinia magistraţilor Curţii de Apel Târgu-Mureş, „intervalul de timp de când acest inculpat este privat de libertate, în mod preventiv, nu poate fi privit ca depăşind termenul rezonabil avut în vedere de CEDO în contextul în care urmărirea penală declanşată împotriva acestuia s-a finalizat în data de 22 decembrie 2011".

În plus, susţin magistraţii Curţii de Apel Târgu-Mureş, o eventuală punere în libertate a fostului primar al Clujului ar stârni, „în mod evident, sentimentul de insecuritate şi indignare, deja format la nivelul opiniei publice, că persoane ce ocupă în ierarhia statului înalte funcţii, implicând exerciţiul autorităţii şi asupra cărora planează acuze grave (şi care îmbracă forma criminalităţii gulerelor albe, aşa cum este acest fenomen perceput în jurisprudenţa şi legislaţia europeană) ar putea fi libere".

Stoia, în continuare după gratii

Infracţiunile ce sunt reţinute a fi comise de către omul de afaceri Călin Stoia, se arată în motivarea instanţei mureşene, „sunt infracţiuni în formă continuată, iar lăsarea în libertate a acestuia şi la acest moment procesual constituie pericol concret, actual pentru ordinea publică".

„Prin acţiunile ce se susţine că le-ar fi desfăşurat vizavi de coinculpaţii Apostu (Sorin şi Monica, n.r.), acesta ar fi produs şi perturbarea semnificativă a normalei desfăşurări a activităţii de primar, dar şi a activităţii instituţiei în care coinculpatul lucra. (...) Profitând de potenţa sa financiară şi socială, acesta ar fi reuşit să îşi asigure, în mod nelegitim, o parte a activităţii economice desfăşurate la nivelul municipiului Cluj-Napoca, prin prisma relaţiilor dezvoltate cu familia Apostu. Amploarea activităţii infracţionale imputate acestui inculpat, prin prisma repetativităţii actelor materiale şi a intervalului de timp substanţial în care se susţine că ar fi desfăşurat-o, a produs, la nivelul opiniei publice, un puternic impact negativ, un evident sentiment de indignare ce nu s-a diminuat, ci dimpotrivă, continuă să subziste. Dacă în continuarea derulării acestei cercetări judecătoreşti, ce de abia a debutat, acest inculpat ar fi cercetat în stare de libertate s-ar declanşa, cu certitudine, puternice reacţii în rândul opiniei publice vizavi de faptul că persoane ce sunt acuzate de comiterea unor infracţiuni de corupţie ar putea să beneficieze de o inexplicabilă clemenţă din partea organelor statului abilitate cu restabilirea ordinii de drept".