Cum trăiau dacii la Ţaga

Arheologii clujeni au reconstituit la Ţaga, pe un sit arheologic, o casă neolotică şi una dacică. Intenţia autorităţilor este de a introduce casele într-un circuit turistic.

Arheologii au folosit doar materiale care le-ar fi fost la îndemână şi strămoşilor noştri: lemn, stuf, lut, pleavă şi piatră. Locuinţa dacică este aproape cufundată în pământ. De afară se vede doar acoperişul în formă de semicerc, făcut din lemne despicate şi stuf. Ca să intri, cobori nişte trepte săpate în pământ, protejate de lemne şi trebuie să dai la o parte o uşă masivă din lemn, care are un soi de clanţă cu zăvor, realizate tot din lemn.
Pereţii sunt făcuţi din nuiele lipite cu lut. În interior, chiar la intrare, a fost reconsituită şi vatra, dar şi un pat din bârne, pe care dacii îl acopereau cu blănuri. „L-am reconstruit exact la dimensiunile urmelor gasite pe Valea Mileului. Acolo am descoperit două bordeie dacice, dar e posibil să fie mai multe“, spune arheologul Mihai Meşter de la Muzeul de Istorie din Gherla, unul dintre cei care s-au ocupat de acest sit.

Parc arheologic, din 2013

Însă construcţiile care pot fi vizitate acum în Ţaga, lângă Staţia de Comprimare a Gazului sunt doar începutul unui parc arheologic. „Am adunat material de construcţie ca să mai ridicăm o colibă rotundă, un bordei neolotic şi un rând de ateliere de prelucrare a lemnului, osului şi pielii. Ne gândim să facem şi un cuptor şi un punct de olărit, pentru ca cei care vizitează parcul arheologic să poată face oale cu mâna lor sau să lucreze în celelalte ateliere“, a declarat arheologul Zoia Maxim, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei. Potrivit acesteia, proiectul ar urma să fie gata în 2013. Parcul arheologic va fi un important punct de atracţie al zonei, fiind şi în apropierea lacului Ţaga şi a şoselei Gherla-Cămăraşu.

Locuinţă cu tindă

Casa neolitică este complet deasupra pământului, cu pereţii din chirpici, iar bârnele au fost legate între ele cu fâşii de curpen. „Au încercat să nu folosească decât material şi procedee care erau la îndemâna oamenilor din acele vremuri“, a declarat Emil Sabău, viceprimarul comunei Ţaga. Casa neolitică are şi un fel de tindă la intrare, iar în interior au fost reconstituite două paturi, tot din bârne, dar şi un război de ţesut cu greutăţi din lut ars, ce au fost descoperite chiar în situl arheologic de acolo.

Circuit turistic

Parcul arheologic de la Ţaga urmează să facă parte dintr-un circuit propus turiştilor de autorităţile din zonă. Acesta ar urma să înceapă cu Gherla, să continue cu monumentele românilor executaţi în anii ‘40 de armata horthystă din Ţaga, Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, punctual muzeal de la Primăria Ţaga şi să se termine în Parcul arheologic. Acesta face parte dintr-un program mai larg, denimit „Arheologie pentru comunitate“, lansat în 2007 de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, reprezentat de Zoia Maxim, în colaborare cu Primăria din Ţaga „Am accesat şi fonduri europene ca să facem un punct de informare turistică în comună, pentru cei care vor să vină să vadă ce avem de arătat“, mai declară viceprimarul Emil Sabău.