Cum să spargi nuci cu un singur deget la Duminica experimentelor (GALERIE FOTO)

Elevi din mai multe oraşe ale Transilvaniei au fost ieri la Universitatea Babeş Bolyai, unde studenţii de la fizică şi geologie au prezentat „Duminica experimentelor“. Spărgătorul de nuci şi Pendului încrederii au fost doar două dintre experiemntele care au atras atenţia vizitatorilor la manifestarea organizată de Asociaţia EmpirX.

Holurile Universităţii Babeş Bolyai (UBB) au devenit neîncăpătoare, ieri, la ora 11.00, când a început „Duminica experimentelor“, manifestare ajunsă la ediţia a treia şi organizată de Asociaţia EmpirX, ce are drept scop popularizarea ştiinţelor naturii. Pentru prima dată în acest an, studenţilor de la fizică li s-au alăturat şi cei de la geologie, îmbogăţind oferta cu vizite la Muzeul de Paleontolgie şi la cel de Mineralogie. În cele 5 cât a durat evenimentul, expoziţia a fost vizitată de aproximativ 1000 din Cluj, Deva, Oradea, Târgu Lăpuş, Târgu Mureş, Odorheiul Secuiesc, Aiud şi Tritenii de Jos.

VEZI O GALERIE FOTO DE LA EVENIMENT

Spărgător de nuci şi pendul de încredere

Vizitatorii au asitat la fenomene stranii precum  tranformarea gheţii carbonice direct în gaz (sublimare) sau îngheţarea instantă a firelor de iarbă verde, după introducerea lor în azot lichid. Senzaţie a făcut şi „Spărgătorul de nuci“, a lui Cristian Alexandru Ţîra, student la ficiză în anul doi, care a spart peste trei kg de nuci cu un singur deget şi un ingenios sistem format din două seringi - una mică şi una mare- şi un tub cu apă. Explicaţia lui: „presiunea pe care o exercit în seringa mică creşte proporţional în cealaltă seringă, până la un nivel suficient pentru spargerea unei nuci“. Deşi nu toată lumea a înţeles principiul, nucile au fost degustate până la ultima. „E un sistem bun în bucătărie, acum, înainte de Paşti“, a spus Tîra, care a recunoscut, însă, că el va sparge nucile cu ciocanul, pentru că, deşi ingenious, spărgătorul lui este, totuşi, prea încet. Un alt experiment ce i-a amuzat pe vizitatori a fost Pendulul încrederii, care presupunea ca persoanele testate să nu închidă ochii şi să nu se tragă în momentul în care o minge de aproximativ 10 kg se îndreaptă spre faţa lor. „Experimentul se bazează pe faptul că, din cauza frecării cu aerul, mingea nu va ajunge până în punctul din care a plecat (adică fruntea celor testaţi – n.r.), cum s-ar întâmpla în vid“, a explicat Claudiu Bulbucan, student la fizică în anul 1, care a format echipă cu Kacso Agota Eniko, masterandă în anul 1 la aceeaşi facultate.

Fascinaţia dinozaurilor de Haţeg

Deschisă doar de anul acesta publicului de la „Duminica Experimentelor“ aripa de geologie a atras o mulţime de micuţi. O parte şi-au arătat talentul la desen, colorând în acuarelă minerale modelate în formă de scoici, fluturi sau flori, pe care le-au putut lua la final acasă; alţii s-au jucat de-a „Sfarmă piatră“; alţii nu s-au mai putut desprinde de microscopul ce le-a permis să studieze îndeaproape structura perfectă şi suprinzător de colorată a pietrelor. Un alt punct de atracţie a fost Muzeul de Paleontologie, în special partea cu rămăşiţele dinozaurilor de Haţeg, care, pentru că au trăit izolaţi pe-o insulă, nu au crescut la fel de mari ca rudele lor din restul lumii, fiind cunoscuţi drept dinozaurii pitici din România. „Ne aşteptam la mulţi vizitatori pentru că aşa s-a întâmplat şi anul trecut,  când am participat pentru prima dată la Noaptea Albă a Muzeelor . Preferatele publicului sunt mandibula de deinotherium (un văr prehistoric al elefentului), fragmentul silicificat de trunchi de copac care provine dintr-o pădure silicificată din Arizona şi partea dedicată dinozaurilor“, a spus cercetătorul Liana Săsăran.