FOTO Cum erau descrise Clujul şi alte oraşe ale Transilvaniei în unul din primele ghiduri turistice din lume

Ghidul turistic Baedeker din 1896, unul dintre primele din lume şi care a fost pentru ghidurile turistice ce a fost Adidas pentru încălţămintea sport, oferă călătorului din acele vremuri nu doar detalii despre mersul trenurilor, informaţii despre principalele hoteluri şi restaurant, cât şi ponturi pentru excursii în Transilvania, potrivit cluj.travel.

Dacă ziarul New York Times făcea, în 1884, portretul ardelenilor şi nu avea o părere prea bună (vezi AICI), regiunea Transilvaniei ocupă o secţiune aparte specială în unul dintre primele ghiduri din lume, în ediţia din 1896 a ghidului Baedeker.

Ghid folosit şi de nazişti în Al II-lea Război Mondial

„Baedeker a fost pentru ghidurile turistice ce a fost Adidas pentru încălţămintea sport. Primul ghid a apărut în 1832, iar în „La Belle Époque" ele erau atât de populare încât în limba engleză termenul baedekering ajunsese să desemneze călătoritul în scopul de a scrie un ghid turistic sau un jurnal de călătorie.  Practic, niciun cetăţean respectabil al Angliei victoriene, Germaniei imperiale, al Franţei celei de-a treia republici sau al Imperiului Austro-Ungar nu pleca în călătorie fără un Baedeker la el", potrivit cluj.travel.

New York Times făcea, în 1884, portretul ardelenilor: sălbatici needucaţi, cu propriile idei vagi despre măreţia naţională, pentru care nu o dată şi-au riscat vieţile

Aceste ghiduri au fost folosite şi în a doua conflagraţie mondială: Luftwaffe (n.r. armata aeriană a nemţilor, detalii AICI) s-a orientat după ghidul Baedeker al Marii Britanii pentru a bombarda oraşele evidenţiate de acesta, ca replică la bombardarea unor oraşe istorice ale Germaniei de către Royal Air Force. Aceste atacuri aeriene ale germanilor au intrat în istorie ca Raidurile Baedeker sau Baedeker Blitz. La ora actuală, ghidurile Baedeker dinainte de 1945 sunt obiecte de colecţie, se mai arată pe site-ul citat.

Transilvania, la loc de cinste

Ediţia din 1896 a Ghidului Baedeker oferă informaţii utile despre mersul trenuruilor din Ardeal, despre oraşe şi târguri, indică principalele hoteluri şi restaurante din regiune - cele mai bune fiind notate cu câte o stea. Turiştilor curioşi să cunoască ce excursii se pot face, ghidul le oferă ponturi şi scot în prim plan cele trei oraşe ale Transilvaniei: Clujul, Braşovul şi Sibiul.

De subliniat e faptul că Transilvania este tratată distinct de acest ghid turistic, deşi administrativ fusese alipită Ungariei. Este prezentată istoria acestei regiuni, care sunt cele mai importante aşezări umane,  hanurile unde se pot face popasuri, ce bani pot fi folosiţi, inclusiv un plan al călătoriei şi ce ar trebui vizitat.

Despre burgul Clujului

„Klausenburg, ung. Kolozsvár.- Hoteluri. Hotel Central, în piaţă; Hungaria; *Königin von England; Biasini, lângă Universitate. - Restaurant al căilor ferate. - Cafenele Nagy Gabor, Europa; ambele în piaţă. - Birjă din gară, 60 coroane, cu doi cai, 1 florin; Omnibus 30 de coroane. - Tramvai spre oraş pe Nagyutza (Strada Mare - n.r.). - Tramvai cu aburi de la gară prin oraş spre Cluj-Mănăştur.

Klausenburg (1145 de picioare), un oraş cu 33.000 de locuitori, pe Someşul Mic, fondat de saxoni în 1272, este reşedinţa autorităţilor comitatului Kolozs (Cluj - n.r.), a unui superintendent unitarian şi reformat şi a unei universităţi maghiare (din 1872).

Saxonii din Cluj, adoptând credinţa sociniană şi fiind astfel separaţi de compatrioţii lor, au ajuns demult să fie identificaţi cu populaţia maghiară. Fiind cartierul general al unei numeroase nobilimi transilvănene, oraşul este foarte plin de viaţă iarna. - Mergând spre vest de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve), cu Cetatea (Fellegvár) construită de generalul Steinville în 1715. Panta dealului cetăţii este presărată cu colibe ale ţiganilor. Trecem apoi podul peste Someşul Mic şi intrăm în Oraşul Interior.

Cea mai veche parte a acestuia este colţul de nord-est, Óvár sau Cetatea Veche, construită de saxoni. În Óvár se află şi casa (Strada Regele Matei, nr. 3) în care s-a născut regele Matei Corvinus în 1443, acum o cazarmă. Mai departe, malurile râului Someş sunt mărginite de grădini publice, unde adesea cântă formaţii militare sau de ţigani. În piaţă se află catedrala romano-catolică Sf. Mihail, ridicată în 1396-1432.

În partea de sud-est a oraşului se află Biserica Reformată, construită de regele Matei Corvinus în 1486 şi cedată calvinilor de Gabriel Bethlen în 1622. În vestul oraşului se află Grădina Botanică, oferită în dar oraşului de contele Mikó, având şi o vilă în stil italian, transformată în muzeu. Lângă ea se află frumoasele clădiri ale institutelor universitare de Chimie şi Anatomie. Spre vest se află satul Cluj-Mănăştur, cu o veche mănăstire, acum colegiu agricol. Vizavi se află o fabrică de bere cu grădină", potrivit cluj.travel.

Ceri care vor să vadă cum arăta acele ghiduri, pot vedea AICI.