Congres despre aquaporină. Răzbunarea unui Nobel pierdut

Cercetătorul Gheorghe Benga, cel care a descoperit în 1986 aquaporina

Primul Congres Mondial de celebrare a 25 de ani de la descoperirea proteinelor canal pentru apă - aquaporine- începe joi. Deşi un român a făcut descoperirea, premiul Nobel a fost acordat unor americani.

Cercetătorul Gheorghe Benga, şeful Laboratorului de Genetica Moleculară din Spitalul Judeţean Cluj, cadru didactic şi membru al Academiei Române, a anunţat, marţi, primul Congres Mondial de celebrare a 25 de ani de la descoperirea proteinelor canal pentru apă sau aşa-numitele aquaporine. Evenimentul este organizat de Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, Universitatea „Vasile Goldiş" din Ardad şi Academia de Muzică din Cluj.

Descoperirea aquaporinei a fost făcută în 1986 de profesorul Gheorghe Benga, dar cercetarea sa n-a fost luată în calcul în 2003 când s-a acordat premiul Nobel cercetătorilor americani Peter Agre şi Roderick MacKinnon.

„Am decis să organizez acest congres pentru că implicaţiile acestei descoperiri nu sunt îndeajuns cunoscute astăzi. Şi în plus am vrut să comunic comunităţii ştiinţifice internaţionale faptul că am făcut această descoperire înaintea cercetătorilor Agre şi MacKinnon. La premiul Nobel nu poţi să te autopropui şi nici să faci contestaţie. Alfred Nobel a lăsat prin testament faptul că acel comitet care decide acordarea premiilor are ultimul cuvânt şi ceea ce hotărăşte este definitiv", a arătat, ieri, Benga.

A pierdut Nobelul

În 1986, Gheorghe Benga, împreună cu Octavian Popescu şi Victor I. Popa, au demonstrat existenţa unei proteine canal pentru apă în membrana celulei roşii sanguine. Cercetătorul român a explicat rolul acestor proteine: „Exact cum apa este transportată de la rădăcină spre frunze în cazul plantelor, proteinele canal din organismul animal şi uman au rolul de a accelera trecerea apei prin membranele celulalare." Descoperirea aquaporinei  a avut un rol major deoarece s-a înţeles pentru prima oară rolul major al acestor proteine în detoxifierea organismului, în tratarea afecţiunilor de la nivelul ochilor, creierului şi rinichilor. De asemenea, descoperirea a deschis calea unor studii importante de biochimie, fiziologie şi genetică.

Din păcate, pe atunci, izolarea unei asemenea proteine, în scopul caracterizării sale, era un procedeu imposibil de realizat la noi în ţară. Cercetătorii nu au putut să facă altceva decât să publice descoperirea, în acelaşi an, în câteva reviste internaţionale de specialitate, cum ar fi „Biochemistry" sau „European Journal of Cell Biology". În aceste materiale s-a menţionat şi modul în care aquaporina ar putea fi purificată, cu aparatura necesară. Doi ani mai târziu, în 1988, cercetătorul american Peter Agre a descoperit întâmplător aceeaşi proteină şi a purificat-o. Tot el a identificat, în 1992, proprietatea aquaporinei de a transporta apa. În studiile publicate în acest an Agre nu l-a menţionat pe român în bibliografie, spre deosebire de cele din 1988.  În anul 2003 Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat americanilor Peter Agre și Roderick MacKinnon, pentru descoperirile din domeniul canalelor membranelor celulare, astfel: jumătate din premiu lui Peter Agre (creditat de juriul Nobel pentru descoperirea canalelor pentru apă), și jumătate din premiu lui Roderick MacKinnon (creditat de juriul Nobel pentru studiile asupra structurii și mecanismelor canalelor ionice).

Cine este Gheorghe Benga

Cercetătorul Gheorghe Benga a fost cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie Iuliu Haţieganu din Cluj până în 2009 când s-a transferat la Universitatea Vasile Goldiş din Arad. În paralel, cercetătorul este şeful Laboratorului de Genetica Moleculară din Spitalul Judeţean Cluj. Pentru că i s-a părut nedrept faptul că n-a fost nominalizat la Premiul Nobel în 2003, Gheorghe Benga a întemeiat Fundaţia Out Nobel.

Program

Congresul de celebrare a acestei descoperiri are loc în sala mare a Academiei de Muzică Gheorghe Dima în perioda 27- 29 octombrie. La congres vor fi prezenţi 200 de specialişti de pe cinci continente. Congresul începe joi la ora 10.00, la sala studio a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima". Evenimentul va dura două zile şi va cuprinde mai multe sesiuni de comunicări susţinute de către invitaţi din SUA, Australia, România, Franţa, Singapore, Japonia şi Austria.