Clujul nu ştie să-şi facă imagine prin TIFF

Unul dintre cele mai puternice branduri ale Clujului, Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), nu este folosit la maximum de oraş. Specialişti în branding şi în comunicarea au organizat, aseară, la Turnul croitorilor, o dezbatere despre brandingul de oraş al Clujului.

Evenimentul organizat de sătpămânalul de cultură urbană Corso i-a avut ca invitaţi pe jurnalistul Cătălin Ştefănescu şi pe Aneta Bogdan, de la Brandient. „Brandingul unui oraş dureză mult, nu se poate face genunchi. Eu cred că ar trebui exploatată, la noi şi ideea de multiculturalism. E un bun de mare preţ, pe care l-am văzut mai mult vehiculat în discursuri, folosit exclusiv în sens politic”, a spus Cătălin Ştefănescu.

„TIFF-ul este un brand foarte puternic, e foarte pe val în Europa. Industria cinematografică poate construi branduri de oraş. Vezi Berlinul sau Cannes”, a spus, la rândul ei, Aneta Bogdan, deţinătoarea unui MBA (master in business administration) în domeniu. „Aveţi ceva ce nu vedeţi, încă: potenţialul TIFF-ului. Aţi putea să scoateţi mult mai mult din asta. Mi se pare sincer modest în Cluj. Dacă tot ştii că ai TIFF-ul, poţi face un hotel, de exemplu, pe tema cinematografiei, aşa cum este în Paris, în Düsseldorf, Copenhaga sau poate un restaurant deosebit”, a mai spus Aneta.

Strategii şi statistici

Potrivit strategiei de dezvoltare a oraşului, Clujul este perceput chiar de către cetăţenii săi în 45% din cazuri ca fiind un oraş universitar, 25% medical şi 15% investiţional. În acest context, un brand de oraş poate fi construit şi din branduri comerciale, despre care consumatorul să spună că sunt bune, de încredere, tocmai pentru că sunt din Cluj, au mai spus participanţii la dezbatere. „În Cluj mai bine aţi construi mai multe branduri, de diverse tipuri, de exemplu de divertisment, câteva branduri comerciale prin care să identificăm Clujul, să creăm asociatori prin alte branduri decât cel propriu-zis al Clujului” este de părere Aneta Bogdan. Ea a făcut şi o recomandare autorităţilor locale, cu privire la strategia de imagine a oraşului. „O primă recomandare ar fi să plătească un consultant doar ca să stea de vorbă cu ei, să le explică ce trebuie să ce nu trebuie să facă. Dacă nu un consultant, măcar cineva care a făcut astfel de lucruri. Dacă în alte ţări brandigul este făcut numai de oameni de la Cambridge, Oxford, Edinburgh, la noi este făcut de copii de 22 de ani care fac design web şi zic că sunt consultanţi de brand, fiindcă probabil pare uşor”, spune specialista în branding şi marketing.

Aneta Bogdan crede că autorităţi locale preferă să facă singure ceea ce ar putea face agenţii de branding cu experienţă în primul rând din neştiinţă. „În general, administraţiile noastre din România sunt populate cu oameni fără background de marketing, de comunicare, că ei, săracii se străduiesc, au bunăvoinţă, dar nu ştiu. Dacă oamenii care conduc oraşul ar veni dintr-o experienţă corporatistă, spre exemplu, ar şti şi n-ar face lucrul ăsta. Iar al doilea motiv, de bună seamă, sunt banii. Proiectele astea sunt scumpe dacă le lcurezi cu consultanţi foarte buni. Există şi un al treilea motiv: într-un fel sau altul ţi se pare că dacă implici toată lumea de la început poate are mai  multe şanse proiectul să  iasă. Adică eu v-am consulat pe toţi, ok, n-a ieşit nimic, dar suntem toţi băgaţi în asta”, a mai declarat Aneta Bogdan.