ANALIZĂ Clujul iese din criză cu viteză germană

Economia va creşte diferit de la o regiune la alta, oscilând între un maximum de 2,5% în Cluj până la un minimum de 0,6% în Giurgiu. Comisia Naţională de Prognoză estimează că Produsul Intern Brut va creşte în Cluj cu 2,5%, procent comparabil cu cel al Germaniei.

Judeţele Cluj, Argeş, Sibiu, Braşov şi Ilfov vor avea anul acesta cea mai rapidă creştere economică şi, ca urmare, cea mai rapidă ieşire din criză, arată datele Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP). Analistul economic Ilie Şerbănescu spune că aceste performanţe se datorează prezenţei, în aceste judeţe, a unor companii ce produc pentru export, cum ar fi Nokia în Cluj sau Dacia în Argeş.

Exporturi, dar şi investiţii în infrastructură

La nivel naţional, CNP estimează o creştere economică de 1,5% şi o majorare cu 5,2% a salariului mediu net, până la 1.472 de lei lunar. Chiar dacă în Cluj creşterea economică e de 2,5%, salariul nu va creşte decât cu 4,2%, sub media naţională de 5,2%. La sfârşitul lui 2011, PIB-ul pe cap de locuitor la Cluj va fi de 8.157 de euro, faţă de maximul istoric de 7.842 de euro, înregistrat în 2008. „Avantajul pe care îl are Clujul e fragil, pentru că la fel cum a venit din Germania pentru condiţii mai avantajoase, Nokia poate să şi plece din Cluj“, a mai spus Ilie Şerbănescu. Directorul general al Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest, Claudiu Coşier, spune că creşterea se bazează şi pe investiţiile din bani publici, cum ar fi reabilitarea a 700 de km de drumuri judeţene; construirea unei noi piste la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca; reabilitarea unor şcoli şi instituţii medicale; lucrările de infrastructură turistică. „Sunt convins că şi în celelalte judeţe din regiunea Nord-Vest – Bihor, Bistriţa-Năsăud, Maramureş, Satu-Mare şi Sălaj - se va accelera cheltuirea de bani publici în infrastructură, iar asta va atrage investiţii străine, care vor duce la creştere economică“, a precizat el.

Oamenii de afaceri - încredere moderată în creştere

Oamenii de afaceri, pe de altă parte, au o încredere moderată în perspectivele de creştere pe termen scurt a companiilor lor, doar 43% dintre directorii de firme autohtone declarându-se „foarte încrezători” privind creşterea veniturilor în 2011 – puţin peste media de 40% din Uniunea Europeană, dar mai precaut decât mediile la nivel global şi din Europa Centrală şi de Est (CEE), de 48% şi respectiv 53%, arată un sondaj dat publicităţii la începutul acestui an de firma de consultanţă PricewaterhouseCoopers.
Perspectivele de creştere sunt mult mai atractive pe termen mediu şi lung – 70% dintre managerii companiilor româneşti declarând că sunt foarte încrezători în creşterea veniturilor în următorii trei ani, un procent de încredere semnificativ mai mare decât cel arătat de directorii de companii din pieţele mai mature ale UE (47%).

Ca Germania, dar sub Polonia

Pentru 2011, creşterea PIB este estimată la o medie de 1,8% în UE şi 1,6% în zona euro. Statele europene ies însă în viteze diferite din criză, constată ultima prognoză realizată de Comisia Europeană. Astfel, în zona euro, se aşteaptă ca Germania să conducă revirimentul economiilor, cu o creştere a PIB de 2,4%, urmată de Franţa (1,7%). În afara zonei euro, creşterea Poloniei şi a Marii Britanii sunt estimate la 4,1%, respectiv 2%.