Clujul, corigent în comparaţie cu oraşele Capitale Culturale Europene din 2016

Oraşul de pe Someş nu ar avea nicio şansă dacă ar concura cu San Sebastian şi Wroclaw, localităţi ce au câştigat competiţia pentru 2016.

Constantin Chiriac, unul dintre experţii europeni care aleg capitalele culturale europene, critică lipsa de viziune a administraţiei clujene în ceea ce priveşte dezvoltarea culturală.

Cluj-Napoca aspiră să devină Capitală Culturală Europeană (CCE) în 2020. Reuşita depinde de capacitatea administraţiei locale de a pune la punct, cât mai repede, o strategie culturală competitivă. „Aşa cum stau lucrurile în momentul de faţă, nici Clujul şi nici alt oraş din ţară nu pot concura cu oraşele europene care deja şi-au adjudecat această titulatură", a declarat Constantin Chiriac, membru al comitetului de desemnare a Capitalelor Culturale Europene şi cel care a iniţiat şi a derulat proiectul „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007".

Clujul mai are de învăţat de la oraşele San Sebastian şi Wroclaw, capitale culturale europene în 2016. Click pe poze pentru a vedea imagini din cele trei oraşe.

Cele două oraşe desemnate să fie capitale culturale europene în 2016, Donostia-San Sebastian din Spania şi Wroclaw din Polonia, sunt, ca ofertă culturală, cu mult peste oricare oraş din ţara noastră. „Dacă ar fi o competiţie fairplay, la nivel european, niciun oraş din România nu ar avea vreo şansă", a explicat Constantin Chiriac.

„Dacă ar fi o competiţie fairplay, la nivel european, niciun oraş din România nu ar avea vreo şansă", a declarat Constantin Chiriac. Totuşi, spune el, România va fi luată în considerare. Programele propuse de cele două oraşe, spune acesta, sunt greu de egalat. „Selecţia a fost una extreme de riguroasă. În Polonia au fost 14 oraşe care au candidat, iar în Spania 16", a precizat expertul.

Wroclaw, oraşul cu 19 muzee

Wroclaw, după cum îl descrie chiar Chiriac, este „un oraş unic". Situat în sud-vestul Poloniei, localitatea este capitala provinciei Silezia Inferioară. A fost centru episcopal, motiv pentru care are peste 100 de locaşe de cult. Cu o populaţie de 636.350 de locuitori, Wroclaw este şi oraşul cu cea mai mare creştere economică din Polonia, de 12% pe an. În total, are 19 muzee, 43 de galerii de artă, 26 de centre culturale, 34 de teatre, 9 cinematografe, două opere şi două filarmonici. În oraş sunt organizate 69 de festivaluri, dintre care 39 de muzică, 13 de teatru, 8 de film, 3 de arte plastice şi 6 de dans. Programul propus de polonezi s-a axat pe „zonele de frumuseţe" din oraş.  „Oraşul este un exemplu de toleranţă religioasă şi se numără printre cele mai culturale oraşe din Europa. Mai mult, au un stadion nou şi un dom în renovare şi va găzdui în 2016 prima ediţie a unei olimpiade a teatrului. Este de asemenea oraşul lui Jerzy Grotowski, unul dintre cei mai mari oameni de teatru din toate timpurile", a explicat Chiriac.

Multiculturalismul, un atu al oraşului spaniol

San Sebastian (Donostia în limba bască - n.r.) este un oraş -staţiune din nordul Spaniei, capitala provinciei Gipuzkoa din Ţara Bascilor. Ca infrastructură culturală, San Sebastian are 11 cinematografe, 11 teatre, 10 galerii de artă şi 7 festivaluri de film, muzică, teatru şi dans. Aplicaţia oraşului pentru programul cultural a avut ca nucleu ideea „waves of energy" ( valuri de energie) prin care să evidenţiază co-existenţa în cultură, pace şi educaţie pentru buna dezvoltare a comunităţii.

„Au avut un program extraordinar, cu accent pe comunitate şi artiştii locali. Este o zonă multiculturală şi deşi sunt conflicte, asociate cu mişcarea ETA, au reuşit să facă front comun şi să vină cu propuneri grozave. Sper doar să fie pace. Oraşul găzduieşte printre cele mai importante festivaluri de film din lume", a explicat Chiriac.

Lipsa infrastructurii, un minus pentru Cluj

Deşi este net inferior în comparaţie cu cele două oraşe europene, Clujul are şansa lui, spune Chiriac. La fel însă şi alte zece-douăsprezece oraşe din România, preconizează expertul. Printre posibilele candidate, se numără şi Timişoara, Iaşi, Suceava, Piatra-Neamţ, Galaţi şi Brăila,Constanţa, Braşov, Alba Iulia, Satu-Mare şi Baia-Mare şi Craiova. Bucureştiul iese din schemă, arată Chiriac.

Plusurile Clujului într-o eventuală competiţie, spune el, sunt la paritate cu minusurile. Printre atuuri, se numără două opere, două teatre, TIFF-ul şi un mediu universitar puternic. De reţinut, explică Chiriac, ar fi faptul că oraşul nu este încă legat de restul Europei prin autostradă. „Există într-o oarecare măsură şi infrastructură, dar insuficientă. În afară de Festivalul Internaţional de Film Transilvania, Clujul nu are niciun festival de anvergură", a declarat Chiriac. De asemenea, lipseşte şi viziunea. „Remarc de asemenea, o lipsă de specialişti şi de viziune pe termen lung. Neînţelegerile dintre români şi maghiari vor fi o mare problemă, nu există cooperare la nivel local. Nu există niciun om care să polarizeze idei creatoare", crede Chiriac. Deşi autorităţile locale văd anul 2020 ca pe unul îndepărtat, expertul european afirmă contrariul. Potrivit acestuia, toate oraşele care au câştigat titlul şi-au pregătit programele cu cel puţin zece ani înainte. Relevante pentru evaluare vor fi patrimoniul istoric, accesibilitatea şi fenomenul cultural.

Constantin Chiriac, membru al comitetului de desemnare a Capitalelor Culturale Europene, crede că oraşele din ţară au pierdut timp preţios. „Suntem în 2011. România nu a formulat încă o cerere către Comisia Europeană prin care să-şi exprime dorinţa de a avea un oraş capitală culturală europeană. Sunt doar anunţuri şi ambiţii în zona politicului. Artiştii nu au iniţiativă", a explicat acesta.

Clujul a cerut ajutorul ambasadorului polonez

Clujul are şi o asociaţie, „Cluj-Napoca 2020 Capitală Culturală Europeană", înfiinţată anul trecut. Autorităţile locale mizează pe Festivalul Internaţional de Film Transilvania (TIFF), proiectul Centrului Cultural Transilvania, sala polivalentă, stadionul şi modernizarea aeroportului şi a Parcului Central, care vor garanta derularea multor evenimente culturale. De asemenea, un atu este şi aspectul economic. Deocamdată, municipalitatea nu are un proiect foarte bine închegat. Însă Clujul se bucură, spun reprezentanţii autorităţilor locale de sprijinul universităţilor, cluburilor Lions şi Rotary, ONG-urilor, dar şi de cel al cancelarului german, Angela Merkel şi al ambasadorului polonez  Marek Szczygiel, care a vizitat de curând oraşul. „I-am cerut sfatul ambasadorului, care ne-a dezvăluit punctele forte ale programului prezentat de Wroclaw. Abia în 2012, în toamnă, se va adjudeca anul în care România poate avea o capitală culturală europeană. 2013 este anul în care se hotărăşte oraşul care va candida pentru titlul de CCE", a explicat Laszlo Attila, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca. Deşi multe dintre „plusurile" Clujului sunt fie la nivel de proiect, fie în desfăşurare, reprezentanţii autorităţilor sunt optimişti.

Capitalele, alese de 13 experţi

Capitala Europeană a Culturii este un titlu conferit de Parlamentul European unui oraş pentru un an. Programul se derulează din 1985. Dacă până în 2019, locurile pentru Capitala Culturală Europeană sunt ocupate, în 2020 sau 2021 România are şanse să obţină din nou această poziţie. Potrivit procedurii de selecţie a Capitalelor Culturale Europene, cu şase ani înainte de anul alocat unui stat pentru a avea capitală culturală europeană, ţara în cauză lansează o „selecţie de oferte" către oraşele interesate. Proiectele oraşelor se depun în termen de 10 luni. Cu cinci ani înainte de anul de referinţă, se întruneşte comitetul care selectează finalistele. Comitetul este format din treisprezece experţi, şase din ţara în cauză şi şapte numiţi de Uniunea Europeană.