Stiri din Cluj-Napoca

Rectorii universitari clujeni susţin proiectul „Cluj-Napoca - Capitală Culturală Europeană 2020”. Cele două opere şi cele două teatre, Festivalul Internaţional de Film Transilvania şi mediul universitar puternic sunt atuurile Clujului pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană.

UPDATE: Primăria sprijină proiectul

Primarul Clujului, Sorin Apostu, a arătat, astăzi, că instituţia pe care o conduce va sprijini proiectul „Cluj-Napoca - Capitală Culturală Europeană 2020”. „Plecăm de la premisa că vom câştiga. Suntem foarte optimişti în legătură cu candidatura Clujului, care are atuuri importante”, a spus edilul. Printre acestea Apostu a enumerat modernizarea Parcului Central şi realizarea unui sediu modern pentru Filarmonică, ambele obiective pentru care municipalitatea a pregătit proiecte de finanţare europeană. 

Ideea „Cluj-Napoca-Capitală Culturală Europeană în 2020”, vehiculată de Fundaţia Culturală „Carpatica” încă din 2007, de când Sibiul avea acest statut, prinde din ce în ce mai multă greutate. Ieri, Uniunea Universităţilor Clujene şi-a exprimat susţinerea pentru acest proiect, prin intermediul celor şase rectori ai universităţilor de stat. Nu în ultimul rând, influentele cluburi Rottary şi Lions sprijină şi ele un astfel de proiect.

Ionel Vitoc, preşedintele Fundaţiei Culturale „Carpatica”, susţine că, până în 2013, când vor fi analizate candidaturile oraşelor pentru statutul de Capitală Culturală Europeană pentru perioada de după 2019, Cluj-Napoca trebuie să aibă un proiect concret, iar primii care şi-au exprimat sprijinul sunt reprezentanţii mediului universitar.

În opinia acestuia, mai urmează ca Primăria să delege o structură independentă care să aibă capacitatea de a derula proiectul. „Oraşul are toate atuurile, de la poziţia geografică pe care o are, diversitatea etnică pe care nu o are nicio altă parte a ţării. De asemenea, este un oraş care de-a lungul istoriei s-a confirmat prin valenţele pe care le are, devenind un centru complex economic, cultural, universitar. Dinamica pe care a demonstrat-o în ultimii ani, instituţiile şi acţiunile pe care le desfăşoară aceste instituţii, ar califica Cluj-Napoca ca şi candidat perfect”, punctează Ionel Vitoc.

Atuurile Clujului

„Cele două opere şi cele două teatre din Cluj fac ca oraşul să aibă un atu faţă de alte oraşe din România pentru titulatura de Capitală Culturală Europeană. De asemenea, Casa de Cultură a Studenţilor, universităţile foarte puternice, şi Festivalul Internaţional de Film Transilvania sunt alte câteva puncte forte pentru o candidatură”, crede Constantin Chiriac, membru al comitetului care alege şi monitorizează capitalele culturale europene.
Expertul european, care a iniţiat şi a derulat proiectul „Sibiu-Capitală Culturală Europeană 2007”, este de părere că programul nu trebuie lăsat pe mâna politicului, iar nivelul cultural şi artistic este cel mai important pentru o poziţie avantajoasă. „Sunt necesare instituţii şi evenimente puternice culturale, festivaluri, reuniuni. Nu în ultimul rând, infrastructura oraşului este foarte importantă”, mai crede Chiriac.
În acest sens, faptul că Clujul nu este încă legat de restul Europei prin autostradă constituie un dezavantaj în momentul de faţă. Dar până în 2020 situaţia ar putea fi remediată.

Iaşi şi Timişoara, principale contracandidate

Până acum, cei mai puternici contracandidaţi ai Clujului din ţară sunt municipiile Iaşi şi Timişoara, care şi-au exprimat, deja, şi la nivel de oficialităţi, intenţia de a obţine acest statut. Potrivit lui Constantin Chiriac, există şapte-opt, chiar 10 oraşe din România care să intre în competiţie. „Nu contează neapărat mărimea, ci şi patrimoniul istoric, accesibilitatea şi fenomenul cultural. Cu cât sunt mai multe oraşe care intră în competiţie, cu atât este mai bine, deoarece acest lucru aduce o coerenţă în dezvoltarea proiectelor”, mai spune Constantin Chiriac.

Printre alte oraşe cu şanse acesta a enumerat şi Constanţa, Braşov sau Târgu-Mureş.

Citeşte şi: „Dacă era agresivă, România spera la o capitală culturală europeană până în 2019”

Competiţie internă pentru 2020 sau 2021

Dacă până în 2019, locurile pentru Capitala Culturală Europeană sunt ocupate, în 2020 sau 2021 România are şanse să obţină din nou această poziţie. „Totul depinde de guvernanţii noştri, care trebuie să facă o cerere care să fie luată în discuţie la următorul for al Miniştrilor Culturii din Europa, reunit o dată la patru ani”, explică Constantin Chiriac.

Potrivit procedurii de selecţie a Capitalelor Culturale Europene, cu şase  ani înainte de anul alocat unui stat pentru a avea capitală culturală europeană, ţara în cauză lansează o „selecţie de oferte” către oraşele interesate. Proiectele oraşelor se depun în termen de 10 luni.
Cu cinci ani înainte de anul de referinţă, se întruneşte comitetul care selectează finalistele. Comitetul este format din 13 experţi, şase din ţara în cauză şi şapte numiţi de Uniunea Europeană.

Acest comitet monitorizează proiectele finalistelor, iar cu patru ani înainte de anul de referinţă, de exemplu în 2015, pentru anul 2020, este anunţat oraşul selectat să fie Capitală Culturală Europeană. Nominalizarea este trimisă spre avizare apoi Parlamentului European, după care Consiliul de Miniştri al UE este cel care face desemnarea oficială.

Capitalele culturale până în 2015

2010: Essen (Germania), Pécs (Ungaria), Istanbul (Turcia)
2011: Turku (Finlanda), Talinn (Estonia)
2012: Guimaraes (Portugalia), Maribor (Slovenia)
2013: Marsilia (Franţa), Kosice (Slovacia)
2014: Umea (Suedia), Riga (Letonia)